Aspecte istorice marcante din evolutia Greciei

Previzualizare licenta:

Cuprins licenta:

1 INTRODUCERE
2 CADRUL GEOGRAFIC
3 LUMEA PREELENICA
4 CIVILIZATIA EGEANA
4.1 TERMINOLOGIE. PERIODIZARE
4.2 EPOCA BRONZULUI TIMPURIU IN CRETA. CIVILIZATIA MINOICA PREPALATIALA
4.3 EPOCA BRONZULUI MIJLOCIU IN CRETA. CIVILIZATIA MINOICA PALEOPALATIALA
4.4 EPOCA BRONZULUI TARZIU IN CRETA. CIVILIZATIA MINOICA NEOPALATIALA
4.5 LUMEA GREACA
5 CIVILIZATIA MICENIANA
5.1 HEGEMONIA MICENEI
5.2 REGALITATEA AHEEANA
5.3 EXPANSIUNEA MILITARA SI ECONOMICA A LUMII MICENIENE
5.4 PRABUSIREA LUMII MICENIENE
6 EPOCA INTUNECATA. CIVILIZATIA GEOMETRICA SAU EPOCA HOMERICA
6.1 LUMEA HOMERICA. IZVOARE LITERARE SI ARHEOLOGICE
6.2 STRUCTURI POLITICE SI SOCIALE
6.3 INCEPUTURILE REDRESARII
6.4 GENEZA ORASULUI - STAT
6.5 INFLUENTA ORIENTALA
6.5.1 RASPANDIREA SCRIERII ALFABETICE
6.6 RENASTEREA GREACA
6.6.1 INCEPUTURILE COLONIZARII
6.6.2 RENASTEREA ARTEI FIGURATIVE
6.6.3 EVOLUTII REGIONALE. DIVERSITATEA REGIONALA
7 GRECIA ARHAICA
7.1 CARACTERISTICILE EPOCII
7.2 COLONIZAREA GREACA IN MEDITERANA
7.3 REVOLUTIA ECONOMICA
7.4 EVOLUTIA CONSTITUTIONALA A ORASELOR - STATE
7.4.1 DE LA MONARHIE LA REGIMUL ARISTOCRATIC
7.4.2 CRIZA REGIMULUI ARISTOCRATIC
7.4.3 TIRANIA TIMPURIE
7.5 SPARTA
7.5.1 STRUCTURA SOCIALA
7.5.2 INSTITUTIILE POLITICE
7.5.3 IMPERIALISMUL SPARTAN
7.6 ATENA
7.6.1 STRUCTURI SOCIALE ARHAICE
7.6.2 EVOLUTIA CONSTITUTIONALA A ATENEI
7.6.3 INSTAURAREA DEMOCRATIEI ATENIENE. REFORMELE LUI CLISTENE
8 GRECIA CLASICA
8.1 RAZBOAIELE MEDICE
8.1.1 REVOLTA IONIEI
8.1.2 PRIMUL RAZBOI MEDIC
8.1.3 AL DOILEA RAZBOI MEDIC
8.2 TRIUMFUL ATENEI "CEI TREIZECI DE ANI" (PENTECOENTATIA)
8.2.1 LIGA ATTICO - DELIANA
8.2.2 IMPERIUL MARITIM ATENIAN
8.3 DEMOCRATIA ATENIANA IN SECOLUL V
8.3.1 TEMISTOCLE
8.3.2 CIMON
8.3.3 EFIALTE
8.3.4 PERICLE
8.4 RAZBOIUL PELOPONESIAC
9 CRIZA POLIS - ULUI IN SECOLUL IV
9.1 ERA HEGEMONIILOR
9.1.1 HEGEMONIA SPARTEI
9.1.2 CONDOMINIUL SPARTANO - ATENIAN
9.1.3 HEGEMONIA TEBEI
9.1.4 REGATUL MACEDONIEI
9.2 LUMEA ELENISTICA
10 ALEXANDRU SI VOCATIA IMPERIULUI UNIVERSAL
11 MONARHIILE ELENISTICE
11.1 REGATUL LAGID
11.2 REGATUL SELEUCID
11.3 MONARHIA TEOCRATICA GRECO - ORIENTALA. AUTOCRATIA DE TIP ORIENTAL
12 ROLUL ISTORIC AL ELENISMULUI
13 APPENDIX
13.1 RAZBOIUL, ECONOMIA SI DEMOCRATIA IN ATENA ANTICA
13.2 RAZBOI, BOGATIE, SI CRIZA SOCIETATII SPARTANE
14 BILIOGRAFIE

Extras din licenta:

In prima jumatate a mileniului I a. Chr., Grecia arhaica inaugureaza istoria propriu-zisa a Europei si pune bazele pe care, mai tarziu, Grecia clasica si elenistica vor crea civilizatia noastra. Grecia a jucat inca din aceasta epoca rolul de civilizatie-model nu numai pentru lumea mediteraneana, dar si pentru hinterlandul continental. Experienta Greciei reprezenta o fericita sinteza de imprumuturi provenite din Orient, din Egipt si dintr-o parte a Europei preistorice.

Civilizatia, fruct al unei sinteze, a fost un catalizator si, in aceeasi masura, un centru de geneza, un izvor de paradigme.

Gandirea rationala - care s-a nascut in lumea greaca - este mama politicii, filosofiei, stiintei.

Formula greaca de societate - polisul - a reusit sa defineasca limpede raporturile dintre stat si individ si sa propuna ca ideal al oricarei vieti politice armonia dintre cetateni intru respectarea legilor. Democratia ateniana a formulat principiile care stau la organizarea lumii-moderne: egalitatea in fata legilor, raportul corect dintre indatoririle statului si cele ale cetateanului; asistenta sociala.

Datoria lumii moderne fata de civilizatia greaca este imensa. Categoriile gandirii moderne au fost definite intaia oara de catre greci.

Lor le datoram esentialul instrumentarului intelectual si deopotriva principiile morale.

Rationalismul grec tindea sa cuprinda intr-o maniera coerenta viata in ansamblul ei si sa defineasca diferitele structuri sociale sau estetice in functie de un cosmos ideal. Inca din epoca arhaica omul grec, capatand constiinta rolului sau de protagonist, devine masura tuturor lucrurilor, cu mult inainte ca gandirea filosofica sa fi enuntat acest principiu fundamental al civilizatiei elenice.

Sentimentul libertatii si individualismul omului grec au gasit in mediile coloniale un excelent teren de afirmare. Prin colonizare, grecii au adus o buna parte a Lumii Vechi in cuprinsul aceleiasi civilizatii, pregatind marea sinteza a Romei.

Dintre marile peninsule mediteraneene, Grecia e cea mai saraca. Solul ei sterp, capriciile climei sunt neprielnice pentru agricultura. Trasatura caracteristica e predominanta muntelui, care acopera 80% din suprafata solului. Media pluviometrica scade in mod sensibil de la nord la sud si de la vest catre est (de pilda 1300 mm anual in Corfu fata de 390 mm la Atena). Vanturile contribuie si ele la asprimea climei.

Grecia propriu-zisa formeaza extremitatea sudica a Peninsulei Balcanice. Intinderea ei este mica: nu sunt mai mult de 400 km intre masivul Olimpului din nordul Tesaliei si Capul Tenaros (sau Matapan) din extremul Sud al Peloponesului. Grecia este foarte compartimentata datorita reliefului muntos. Marea constituie adevarata cale de comunicatie, deoarece compartimentarea solului face ca legaturile terestre sa fie anevoioase; de altfel, Grecia nu va cunoaste o veritabila retea rutiera pana in epoca romana.

Grecia continentala, prelungita dincolo de golful Corintic de peninsula Peloponesului (sau Moreea) este ...

Bibliografie:

G. CADOGAN - "THE PALACES OF MINOAN CRETE" - LONDON, 1976

O. DICKINSON - "THE AEGEAN BRONZE AGE" - CAMBRIDGE, 1994

P. FAURE - "VIATA DE FIECARE ZI IN CRETA LUI MINOS" - BUCURESTI, 1977

R. HAGG, N. MARINATOS - "THE FUNCTION OF THE MINOAN PALACES" - STOCKHOLM, 1987

F. R. MATZ - "CRETA, MICENE, TROIA" - BUCURESTI, 1966

N. PLATON - "CIVILIZATIA EGEEANA" - VOL. I - II, BUCURESTI, 1988

L. R. PALMER - "MYCENAEANS AND MINOANS" - LONDON, 1965

C. RENFREW - "THE EMERGENCE OF CIVILIZATION. THE CYCLADES AND THE AEGEAN IN THE 3RD MILLENNIUM BC" - LONDON, 1972

R. TREUIL - "LE NEOLITHIQUE ET LE BRONZE ANCIEN EGEENS" - PARIS, 1983

P. WARREN - "THE AEGEAN CIVILIZATIONS" - OXFORD, 1989

R. CASTLEDEN - "THE MINOANS: LIFE IN BRONZE AGE CRETE" - LONDON, 1990

J. CHADWICK - "THE MYCENAEAN WORLD" - CAMBRIDGE, 1976

O. DICKINSON - "THE ORIGIN OF MYCENAEAN CIVILIZATION" - GOTTEBORG, 1977

H. VAN EFFENTERRE - "LE SECONDE FIN DU MONDE, MYCINES ET LA MORT DUNE CIVILISATION" - TOULOUSE, 1974

C. THOMAS - "PROGRESS INTO THE PAST: THE REDISCOVERY OF MYCENAEAN CIVILIZATION" - BLOOMINGTON, 1990

M. VENTRIS, J. CHADWICK - "DOCUMENTS IN MYCENAEAN GREEK" - CAMBRIDGE UNIV. PRESS, 1973

J. CARTER, S. MORRIS - "THE AGES OF HOMER" - AUSTIN, 1995

N. J. COLDSTREAM - "GEOMETRIC GREECE" - LONDON, 1977

C. EMLYN - JONES - "HOMER: READINGS AND IMAGES" - LONDON, 1992

M. I. FINLEY - "LUMEA LUI ODISEU" - BUCURESTI, 1974

M. HALL - "ETHNIC IDENTITY IN GREEK ANTIQUITY" - CAMBRIDGE, 1997

O. MURRAY - "EARLY GREECE" - LONDON, 1993

S. SCULLY - "HOMER AND THE SACRED CITY" - ITHACA, 1990

A. M. SNODGRASS - "GRECIA EPOCII INTUNCATE" - BUCURESTI, 1994

J. WHITLEY - "STYLE AND SOCIETY IN DARK AGE GREECE: THE CHANGING FACE OF A PRE - LITERATE SOCIETY" - 1100 - 770 BC, CAMBRIDGE, 1991

Download licenta

Primești licenta în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2000
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
115 pagini
Imagini extrase:
158 imagini
Nr cuvinte:
47 059 cuvinte
Nr caractere:
256 082 caractere
Marime:
171.07 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licenta
Domeniu:
Istorie Universala
Data publicare:
29.09.2009
Structură de fișiere:
  • Aspecte istorice marcante din evolutia Greciei
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Istorie Universala

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
ecolul XX este, poate, perioada cea mai densa si accelerata ca derulare a faptelor istorice,...
Lumea de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator a fost marcata de apogeul...
Termenul Transilvania, in ciuda celor doua cuvinte latine care-l alcatuiesc, nu este un termen...
In lucrarea de fata am incercat sa arat ca infaptuirea Uniunii Europene presupune coexistenta a...
PREFATA Secolul XX este, poate, perioada cea mai densa si accelerata ca derulare a faptelor...
Sus!