Obținerea unor produse funcționale

CAPITOLUL 1

Alimente functionale

Produsele functionale sunt alimente sau compusi dietetici (nutraceutice) care dincolo de nutritia de baza, aduc beneficii sanatatii,. Sunt produse destinate prevenirii sau tratamentului unor afectiuni, fie prin corectarea unor tulburari metabolice, fie prin prevenirea progresului sau recidivei unei situatii patologice. In mod particular, un produs nutraceutic este un component izolat sau purificat din alimente, care este comercializat ca preparat farmaceutic si nu ca element component al unui aliment. Nutraceuticele sunt produse cu o actiune fiziologica dovedita de profilaxie sau tratament al unei boli cronice. Deci, produsele functionale pot fi gasite atat in magazinele alimentare, cat si in magazine specializate (farmacii, magazine care comercializeaza produse naturale etc.). [10]

1.1.Tendinte si reglementari privind alimentele cu beneficii pentru sanatate

Rolul principal al alimentatiei este de a furniza nutrienti corespunzatori si in cantitate satisfacatoare pentru nevoile metabolice ale organismului si in plus, de a da consumatorului un sentiment de satisfactie si placere prin atributele hedonice ale alimentelor (de ex. gustul). Pe langa efectele nutritive unanim acceptate, dieta poate avea si efecte fiziologice si psihologice benefice. Alimentele nu contribuie numai la mentinerea sanatatii si la o dezvoltare optima, dar pot avea un rol important si in reducerea riscului de imbolnavire.

Cu toate ca exista inca multi oameni cu cunostinte limitate nutritiei, avizarea consumatorilor asupra relatiilor dintre alimente si sanatate este, pe plan mondial, intr-o dezvoltare evidenta. Acestia asteapta un beneficiu pentru sanatate de la alimentele care le consuma. Intr-un sondaj recent efectuat asupra a 14.331 de persoane din toate cele 15 state ale Uniunii Europene, 9% au apreciat criteriul de aliment sanatos ca avand cea mai mare importanta pentru alegerea produselor alimentare, iar 32% au considerat ca acest criteriu are o anumita influenta in decizia de cumparare a alimentelor.

Se constata astfel inceperea unei noi ere in nutritie, reflectata si prin modificarea atitudinii consumatorilor concretizata prin:

- reducerea interesului lo fata de substantele daunatoare;

- atentia manifestata pentru compusii care promoveaza sanatatea (antioxidanti, vitamine, calciu, flavone etc.);

- convingerea ca " printr-o atitudine corecta, inclusiv in nutritie, pot evita cancerul";

- constientizarea existentei unei legaturi intre stare fizica, psihica si alimente, precum si intre diete, longevitate si aspectul fizic;

- convingerea ca dieta asigura solutii pentru sanatate mai promitatoare decat cabinetul medical.

Conceptele in continua schimbare in domeniul nutritiei au influente semnificative asupra orientarilor din societatea actuala. Ele sunt determinate si de urmatoarele aspecte:

- costul crescand al ingrijirilor medicale si al concediilor medicale;

- cresterea sperantei de viata;

- orientarea populatiei pentru o calitate mai buna a vietii.

Cercetarile in domeniul alimentelor functionale au debutat in Japonia an 1980. In anul 1991 a fost elaborat conceptul de Alimente cu utilizare specifica pentru sanatate (Foods for Specified Health Use- FOSHU). Alimentele identificate ca FOSHU trebuie sa furnizeze dovezi convingatoare ca exercita o actiune fiziologica asupra sanatatii (datele referitoare la efectele unor componente individuale izolate din aliment nu sunt suficiente). [10]

In plus FOSHU trebuie sa se prezinte sub forma de alimente obisnuite, nu ca pastile, capsule etc., care sa fie consumate ca parte a unei diete conventionale si nu la ocazii speciale sau in legatura cu un simptom specific.

In Uniunea Europeana nu exista o legislatie armonizata referitoare la revendicarile pentru sanatate, acestea fiind decise la nivel national.

Alimentele functionale sunt produse alimentare precum si componente ale acestora, care imbunatatesc starea generala de sanatate a consumatorilor, evita riscul imbolnavirilor, amelioreaza calitatea fizica sau psihica a vietii, precum si capacitatea de recuperare dupa exercitii fizice extenuate sau diverse boli.

Pe plan mondial sunt utilizati un numar relativ mare de termeni pentru a defini produsele naturale dezvoltate in beneficiul sanatatii: alimente functionale (functional foods), nutraceutice (nutraceutical), alimente farmaceutice (pharmafood), alimente proiectate (designer food), vitafood, foodaceutical.

Pentru scopuri practice, alimentele functionale - pentru care nu exista definitii universal acceptate, ele reprezinta mai mult un concept decat un grup definit de produse alimentare- au fost clasificate in doua categorii:

- alimnte functionale destinate prevenirii unor boli;

- alimente functionale destinate tratamentului terapeutic (pentru corectia unor boli metabolice sau prevenirea progresului unor boli).

Comisia Europeana a Stiintei Alimentelor Functionale in Europa apreciaza ca un aliment poate fi considerat ca ''funttional'' daca este demonstrat in mod satisfacator ca afecteaza in mod benefic una sau mai multe functii ''tinta'' din organism, pe langa efectele nutritionale corespunzatoare (avand ca efect imbunatatirea starii de sanatate sau de bunastare generala si/sau reducerea riscului unor boli). Alimentele functionale trebuie sa ramana sub forma de produse alimentare si sa-si demonstreze efectele in cantitati care se consuma in mod normal in dieta.

Alimentul functional poate fi :

- aliment natural;

- aliment in care s-a adaugat un component;

- aliment din care s-a eliminat un component;

- aliment in care natura uneia sau mai multor componente a fost modificata;

- orice combinatie a acestor posibilitati.

Un aliment poate fi functional pentru toti indivizii sau pentru anumite grupe de populatie, care pot fi definite, de exemplu, prin varsta sau constitutie genetica.

http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/capsunile-surse-naturale-de-antioxidanti_8766

http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/fibrele-alimentare-regim-de-slabit_7732#Tipuri_de_fibre_alimentare

http://www.gradinamea.ro/Fructele_3451_588_1.html

http://art-zone.ro/plante/Fructul_(fructus)_structura_clasificare.html

http://www.gradinamea.ro/Fructele_345_588_1.html

Mucete Daniela, Chimia produselor agroalimentare, Editura Eurobit Timisoara 2005.

http://www.vivanatura.ro/bio/algele

Druga Marioara, Igiena intreprinderilor in industria alimentara, Ed. Mitron, Timisoara, 2006;

V.Chiriac, V.Ghederim, Epurarea gazelor uzate si valorificarea rezidurilor din industria alimentara si zootehnie, Ed. Ceres, Bucuresti, 1997;

http://facultate.regielive.ro/referate/industria-alimentara/produse-lactate-probiotice-69482.html

http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/legumele-si-fructele-27169.html

http://www.formula-as.ro/2008/840/medicina-naturii-44/algele-marine-elixir-de-sanatate-10305

http://www.formula-as.ro/2008/840/medicina-naturii-44/algele-marine-elixir-de-sanatate-10305.

http://www.formula-as.ro/2008/840/medicina-naturii-44/algele-marine-elixir-de-sanatate-10305.

http://www.formula-as.ro/2008/840/medicina-naturii-44/algele-marine-elixir-de-sanatate-10305.

http://images8.bizoo.eu/image/img180/sale/Benzi-de-transport-legume-si-fructe_753195_1_1315397418.jpg.

http://www.damartrading.bizoo.ro/vanzare/353983/Masina-de-spalat-legume-si-fructe

http://www.lantecind.ro/fructe2.php

http://www.profitromania.ro/linii-automatizate-profesionale-pentru-produs-si-imbuteliat-sucuri-naturale-mere-pere-samburoase-20828-p3

http://www.piscineingropate.ro/Schimbatoare-de-caldura--cID130.html

http://www.termo.utcluj.ro/cif/schimbatoare/constructie/multitub.html

http://www.termo.utcluj.ro/cif/schimbatoare/constructie/multitub.html.

Constantin Banu, Manualul inginerului de indistrie alimentara volumul I si II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2002;

I.Marinescu, Segal Brad, Ciobanu Aurel, Olaru Maria, Tehnologii moderne in industria conservelor vegetale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1976;

C.Banu, Tofan Ion, Stoicescu Antoaneta, Bordei Despina, Progrese tehnice, tehnologice si stiintifice in industria alimentara, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992.