Influența materiilor prime și a tehnologiei de fabricare asupra stabilității coloidale a berii

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1.Berea - produs finit
1.1. Tipuri de bere 5
1.2. Propritati organoleptice ale berii finite 8
2. Materii prime si auxiliare folosite in industria berii
2.1. Orzul 10
2.2. Cerealele nemaltificate 14
2.3. Drojdia de bere 16
2.4. Hameiul 17
2.5. Apa 19
3. Desfasurarea procesului tehnologic de fabricare a maltului 21
3.1. Conditionarea orzului 22
3.2. Depozitarea orzului 22
3.3. Inmuierea orzului 23
3.4. Germinarea orzului 24
3.5. Uscarea maltului 25
3.6. Tratarea maltului uscat 27
4. Desfasurarea procesului tehnologic de fabricare a berii
4.1. Schema tehnologica de fabricare a berii 28
4.2. Obtinerea mustului de bere
4.2.1.Pregatirea si macinarea maltului 30
4.2.2.Plamadirea si zaharificarea plamezii (brasaj) 31
4.2.3.Filtrarea plamezii 36
4.2.4.Fierberea mustului cu hamei 37
4.2.5.Separarea borhotului de hamei 39
4.2.6.Racirea si limpezirea mustului 39
4.3. Fermentarea mustului de bere
4.3.1.Aerarea mustului 40
4.3.2.Obtinerea culturilor de drojdie 41
4.3.3.Fermentatia primara 41
4.3.4.Fermentatia secundara si maturarea berii 42
4.4. Clarificarea si stabilizarea berii.
4.4.1. Filtrarea berii 43
4.4.2.Stabilizarea coloidala a berii 43
4.4.3.Stabilizarea microbiologica a berii 44
5. Clasificarea si compozitia tulburelilor
5.1. Clasificarea tulburelilor 46
5.2. Compozitia tulburelilor coloidale 48
6. Influenta materiilor prime asupra stabilitatii coloidale ale berii
6.1. Calitatea orzului 49
6.2. Procentul de cereale nemaltificate folosit 50
6.3. Calitatea apei utilizate la brasaj 50
6.4. Calitatea hameiului 51
7. Influenta tehnologiei de fabricare asupra stabilitatii coloidale a berii
7.1 Solubilizarea maltului la germinare 53
7.2. Temperatura de uscare a maltului 54
7.3. Procedeul de macinare a maltului 54
7.4.Conducerea operatiei de brasaj 55
7.5.Fierberea mustului cu hamei 56
7.6. Racirea si limpezirea mustului 57
7.7.Conditiile de fermentare si maturare 58
7.8.Filtrarea si pasteurizarea berii 59
8. Mijloace de stabilizare coloidala a berii
8.1.Mijloace de adsortie
8.1.1.Bentonitele si silicagelurile 62
8.1.2. Poliamidele si polivinilpolipirodolinul (PVPP) 63
8.1.3. Carbunele activ 64
8.2. Mijloace chimice
8.2.1. Aldehida formica 64
8.2.2. Enzimele proteolitice 65
9. Metode moderne de asigurare a stabilitatii coloidale a berii
9.1. Kettle Finings 67
9.2. Polyclar Brewbrite 70
9.3. Polyclar Plus 73
10.Aplicarea HACCP in industria berii 75

Extras din licența:

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, spumanta, saturata natural cu CO2, cu gust si aroma caracteristice. Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt, hamei si drojdie ti se gaseste sub mai multe variante: de la bere normala la bere neagra. Berea se poate gasi intr-o gama vasta de culori de la galbenul pal la negru, trecand prin toate nuantele intermediare. Compozitia chimica a berilor variaza in limite relativ largi, in functie de tipul si de sortimentul de bere.

Principalele caracteristici ale berii :

- Alcool 2,50 - 5 vol %

- Extract 4 - 5,50 %

- CO2 0,35 - 0,40 %

Alcoolul etilic care rezulta din fermentatia alcoolica reprezinta circa 1/3 fata de extractul primitiv caracteristic acelei beri sau chiar mai mult, la berile cu grad mare de fermentare. Berile nutritive si cele brune, care au grad de fermentare mai scazut, au un grad alcoolic mai scazut.

Continutul in extract a/ berii poate fi determinat si exprimat ca extract real sau extract aparent. Extractul real reprezinta totalitatea substantelor nevolatile din bere, provenite din extractul mustului supus fermentarii si care nu au fost asimilate sau fermentate de drojdie. Extractul berii este format in proportie de: 75-80% din hidrati de carbon (dextrine si foarte putina maltotrioza); 6-9% compusi cu azot; 4-5% glicerina, ?-glucani, compusi minerali, substante polifenolice, substante amare, acizi organici.

Extractul berii contine mici cantitati de ? -glucani (120-400 mg/l), circa 150 mg/l polifenoli totali si autocianogene in proportie de 5-70 mg/l. Polifenolii din bere provin 2/3 din malt si 1/3 din hamei. Polifenolii si anticianogenele cu molecula mica au putere reducatoare mare, au actiune bactericida, influenteaza activitatea cardiaca, absorb fierul si magneziul. Polifenolii cu indice mare de polimerizare sunt implicati in aparitia tulburelilor coloidale in berea finita.Berea contine cantitati importante de vitamine provenite din malt si drojdie, ceea ce ii da acesteia o valoare nutritiva deosebita: vitamina B, vitamina B2, vitamina B6, nicotinamida, acid pantotenic, biotina, acid folic, acid ? -aminobenzoic si inozitol.Acizii organici, care se gasesc in cantitate de 300--400 mg/l, sunt acidul citric, malic, lactic, piruvic.

Indicii caracteristici ai berii. Acesti indici se refera la:

- vascozitatea berii, care variaza intre 1,5 si 2,2 cP, in functie de continutul de dextrine, gume si substante macromoleculare cu azot;

- tensiunea superficiala, care este influentata de continutul in alcool si in substante amare din hamei;

- pH-ul berilor, care variaza intre 4,35 si 4,6. Valoarea lui este foarte importanta pentru gustul berii si pentru stabilitatea ei;

- potentialul redox care este in berea matura, la sfarsitul fermentatiei, de 8-10 unitati de rH si poate ajunge dupa filtrare si ambalare la 15-20 unitati, in functie de cantitatea de oxigen ce se dizolva in bere si de cantitatea de substanta reducatoare pe care o contine. Un rH scazut este foarte important pentru stabilitatea fizico-chimica, biologica si pentru stabilitatea gustului berii.

Valoarea energetica si nutritiva a berii. Organismul uman are nevoie sa consume 2-3 litri de apa zilnic, sub diferite forme. Berea, prin continutul ridicat in apa (91-92%) si prin continutul in elemente minerale, satisface senzatia de sete si acopera pierderile in oligoelemente care au loc prin transpiratie.

Valoarea energetica a unei beri cu concentratia in extractul primitiv de 12%, este de circa 450 kcal/l Valoarea nutritiva a berii se datoreaza gradului mare de asimilare a substantelor ce alcatuiesc extractul berii finite, continutului ridicat in vitamine din grupul B si in substante minerale biologic active. Alcoolul etilic continut in bere este aproape complet ars in organism, cand cantitatea de bere ingerata este redusa. Prin continutul in CO2 si in substante amare din hamei alaturi de continutul in alcool, berea are un efect de stimulare a secretiei gastrice, contribuind la o mai buna digestie. Are actiune diuretica, stimuleaza respiratia, circulatia si atenueaza stresul si tulburarile nervoase. Berea este o bautura igienica. Datorita pH-ului scazut, continutului in alcool si substantelor amare din hamei, in bere nu se pot dezvolta microbi patogeni.

Dupa culoare berile sunt : de culoare deschisa ( blonda ) si de culoare inchisa ( bruna ) cu nuante diferite in cadru fiecarui tip.

Dupa drojdia utilizata la fermentatie se disting:

- beri de fermentatie inferioara;

- beri de fermentatie superioara.

Berile de fermentatie superioara sunt obtinute prin fermentarea la 15 - 20?C cu drojdii de fermentatie superioara care produc cantitati mai mari de produsi secundari de fermentatie decat drojdiile de fermentatie inferioara , indeosebi esteri. Au un gust si o aroma mai pronuntata de fructe si flori.

Principalele beri de fermentatie superioara sunt fabricate in Marea Britanie ( Ali, Porter, Stout ), in Germania ( Beri de grau-Weizenbien, Bere alba-Weissbier, Altbier, Kolsch ) si in Belgia ( Lambie, Gueuze, Trappist, Beri albe-White beers ).

Berile de fermentatie inferioara: sunt cele mai larg folosite sub forma de berii filtrate limpezi, limpiditatea cristalina a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate. Principalele tipuri de bere de fermentatie inferioara, produse pe plan mondial, sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Influenta Materiilor Prime si a Tehnologiei de Fabricare Asupra Stabilitatii Coloidale a Berii.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (4 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
77 pagini
Imagini extrase:
77 imagini
Nr cuvinte:
24 045 cuvinte
Nr caractere:
132 105 caractere
Marime:
1.15MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Industria Alimentară
Tag-uri:
bere, procese, fabricare, companie
Predat:
la facultate
Materie:
Industria Alimentară
Profesorului:
Rotar Rodica
Sus!