Turismul românesc. Potențial turistic și natural

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 POTENTIALUL TURISTIC AL ROMANIEI
2 POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI
3 ELEMENTELE GEOLOGICE SI IMPORTANTA LOR TURISTICA
4 RELIEFUL - COMPONENTA DE BAZA
4.1 CATEGORII DE RELIEF
4.2 PUNCTELE DOMINANTE ALE RELIEFULUI
5 TIPURI GENERITE DE RELIEF
5.1 RELIEF GLACIAR
5.1.1 FORMELE DE EROZIUNE
5.1.2 FORMELE DE ACUMULARE
5.2 RELIEFUL VULCANIC
5.2.1 FORME DE RELIEF
5.2.2 OAS - GUTAI - TIBLES
5.2.3 CALIMANI - GURGIU - HARGHITA
5.2.4 MUNTII APUSENI
5.2.5 CARPATII DE CURBURA
5.3 RELIEFUL SUBVULCANIC
5.4 RELIEFUL DEZVOLTAT PE CALCARE SI CONGLOMERATE
5.4.1 CARPATII ORIENTALI
5.4.2 CARPATII MERIDIONALI
5.4.3 CARPATII OCCIDENTALI
5.5 RELIEFUL CARSTIC
6 REPARTITIA GEOGRAFICA A PESTERILOR
6.1 CARPATII ORIENTALI
6.2 CARPATII MERIDIONALI
6.3 CARPATII OCCIDENTALI
7 VAILE CARPATICE SI IMPORTANTA LOR PEISAGISTICA SI TURISTICA
8 CHEILE
8.1 CARPATII ORIENTALI
8.2 CARPATII DE CURBURA
8.3 CARPATII MERIDIONALI
8.4 CARPATII OCCIDENTALI
9 DEFILEELE
9.1 CARPATII ORIENTALI
9.2 CARPATII MERIDIONALI
9.3 CARPATII OCCIDENTALI
10 RELIEFUL CARSTIC PE SARE
11 RELIEFUL PE GRESII
12 RELIEFUL LITORAL
13 RELIEFUL PERIGLACIAR
14 RELIEFUL EOLIAN PROPRIU - ZIS
15 FORME DE RELIEF CREATE DE PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE
16 PLATFORMELE MONTANE (PENEPLENELE)
17 RELIEFUL FLUVIAL
18 HIDROGRAFIA SI POTENTIALUL TURISTIC AL ACESTEIA
18.1 GENEZA APELOR SUBTERANE MINERALE SI TERMALE
18.1.1 APELE MINERALE
18.1.1.1 APELE CARBOGAZOASE
18.1.1.2 APELE SARATE / CLOROSODICE
18.1.1.3 APELE SULFUROASE
18.1.1.4 APELE SULFATATE
18.1.1.5 APELE ALCALINE
18.1.1.6 APELE IODURATE
18.1.2 APELE TERMOMINERALE
18.1.3 MOFETELE
18.1.4 APELE RADIOACTIVE
18.1.5 NAMOLURILE TERAPEUTICE / PELOIDE
18.1.6 APELE DE SUPRAFETA SI POTENTIALUL LOR TURISTIC
18.1.7 APELE CURGATOARE
18.2 CASCADELE
18.3 LACURILE
18.3.1 LACURI NATURALE
18.3.1.1 LACURILE GLACIARE
18.3.1.2 LACURILE DE NIVATIE
18.3.1.3 LACURILE DE BARAJ NATURAL
18.3.1.4 LACURILE CARSTOSALINE (LACURILE FORMATE IN MASIVE DE SARE)
18.3.1.5 LACURILE - LIMANELE FLUVIALE
18.3.1.6 LACURILE - LIMANENELE MARITIME
18.3.1.7 LACURILE SARATE DE STEPA
18.3.1.8 LACURILE VULCANICE
18.3.1.9 LACURILE FORMATE PE CALCARE SAU / SI LACURILE CARSTICE PE CALCARE
18.3.2 LACURILE ANTROPICE (DE BARAJ NATURAL)
19 POTENTIALUL TURISTIC AL CLIMEI
20 INDICATORII BIOCLIMATICI
21 FACTORUL TERMIC
22 VANTUL SI CONTRIBUTIA SA LA DISCONFORTUL PRIN RACIRE
23 STRESUL BIOCLIMATIC
24 INDICELE CLIMATO - TURISTIC
25 BIOCLIMATELE DIN ROMANIA
25.1 BIOCLIMATUL DE CAMPIE (DE STEPA, SILVOSTEPA)
25.2 BIOCLIMATUL DE LITORAL
25.3 BIOLIMATUL DE DEAL SI DEPRESIUNE SUBMONTANA
25.4 BIOCLIMATUL DE MUNTI
26 MICROCLIMATUL DE SALINA SI, PRIN SIMILITUDINE, MICROCLIMATUL DE PESTERA
27 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC / CULTURAL
28 PATRIMONIUL ISTORIC
29 VESTIGIILE ARHEOLOGICE PREISTORICE SI ANTICE
30 VESTIGIILE CIVILITATIEI GRECESTI
31 ELEMENTELE CIVILIZATIEI ROMANE
32 OBIECTIVELE DIN EVUL MEDIU
33 OBIECTIVE RELIGIOASE
33.1 CLASIFICAREA OBIECTIVELOR
33.1.1 BISERICILE VECHI DE ZID (DIN PIATRA SI CARAMIDA)
33.1.2 MANASTIRILE
33.1.3 BISERICILE SATESTI FORTIFICATE
33.1.4 COMPLEXELE ARHITECTONICE URBANE
33.1.5 OBIECTIVE CULTURALE
33.1.5.1 MUZEELE SI COLECTIILE
33.1.5.2 MUZEUL DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE
33.1.5.3 MUZEELE ETNOGRAFICE
33.1.5.4 MUZEELE SPECIALIZATE
33.1.5.5 MUZEELE STIINTIFICE
33.1.5.6 MUZEELE TEHNICE
33.1.5.7 CASELE MEMORIALE
33.1.5.8 BIBLIOTECILE
33.1.5.9 MONUMENTELE ISTORICE
33.1.5.10 MONUMENTELE ARTISTICE
33.1.5.11 GRUPURILE STARUARE CU VALOARE ISTORICA SI ARTISTICA
33.1.5.12 PARCURILE URBANE
33.1.6 OBIECTIVE ECONOMICE
34 BARAJELE
35 HIDROCENTRALELE
36 PODURILE
37 CANALELE
38 FONDUL TURISTIC RURAL (LUMEA SATULUI ROMANESC TRADITIONAL)

Extras din licența:

Definitie dupa Nicolae Ceanga: Potentialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atractie apartinand cadrului natural sau antropic.

La care adauga, valorificat prin intermediul amenajarilor turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si internationale ce se deplaseaza catre arii de destinatie unde consuma intr-o maniera turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential si amenajarea acestuia.

relieful hidrografia vegetatia fauna clima (intr-un fel) vremea (fenomenul turistic concret depinde de vreme) solul Elementele geologice si importanta lor turistica Este greu sa separam importanta turistica a substratului geologic de componenta geomorfologica a reliefului.

Ca urmare, cele doua elemente ar pute fi tratate impreuna.

Exemple in turism: depozitele de la Pojorata (strate cu Aptychus) punctele fosilifere in general (cele cu statutul de arii protejate): Dealul cu Melci (M. Apuseni), locul fosilifer Malusteni (Vaslui mamifere mari de clima calda) 12 Apostoli (mai degraba o forma de relief) in Hateg dinozauri (Sanpetru) Vulcanii Noroiosi (Paclele Mari si Paclele Mici) in Subcarpati, relief selenar, conuri cu inaltimi de cativa metri, bolborosesc, aduc si apa sarata, lipseste vegetatia, apare doar o planta numita Soberia, sunt formati din argila ce devine vascoasa ce curge pe laturile conurilor vulcani noroiosi mai exista si in alta parte: Hasag (langa Sibiu), cu elementul comun sarea Masivul de Sare de la Slanic sau Muntele de Sare (discutabil daca este sau nu forma de relief) focuri nestinse puncte in care gazele naturale au iesire libera din pamant si din apa (Lopatari, Andreeanu de Foc din Vrancea) Sunt mai mult obiective turistice pentru turismul profesional si scolar.

Relieful componenta de baza In regasim impreuna cu substratul geologic, apele, vegetatia, fauna, clima. Este componenta de baza a peisajului de interes turistic.

Categorii de relief I. Punctele dominante ale reliefului Sunt varfurile cele mai inalte, culmile, pasurile de culme. Trebuie sa facem o distinctie clara intre pas si trecatoare. Pasul este de origine franceza si inseamna treci de mine, adica este o trecere dintr-un loc in altul. Acesta este de doua feluri: Pasul de vale (trecatoarea) apar intr-un anumit punct de-a lungul unei vai si leaga doua zone joase (depresiuni) situate in acelasi bazin hidrografic cu altitudini mai mici. De exemplu, pe Olt, Turnu Rosu (400 m. ) si Cozia (301 m. ). Pasurile de culme apar pe interfluvii, pe cumpene de apa, legand doua zone joase situate pe de o parte si alta, in bazine hidrografice diferite, la altitudini mari: Mestecanis intre Dorna si Moldova (1. 096 m. ), Poarta Orientala intre Timis si Cerna (540 m. ). Aceasta a doua categorie este mai importanta din punct de vedere turistic, sunt puncte de belvedere, de vedere, puncte de popas, cu amenajari turistice, incrucisari de trasee turistice.

II. Tipuri generite de relief relief carstic (cel mai spectaculos) + ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Turismul romanesc. Potential turistic si natural
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2005
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
64 pagini
Imagini extrase:
56 imagini
Nr cuvinte:
22 241 cuvinte
Nr caractere:
118 093 caractere
Marime:
112.34KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Geografie
Sus!