Cel dintai nume, cel pe care trebuie sa-I fi avut la Egipteni, care au cunoscut pentru prima oara fluviul pana la izvoare, este ISTROS. Dupa Egipteni, Fenicienii au fost printre cei dintai care au poposit la gurile sale, se pare in epoca bronzului, si I-au numit: PHISON. Totusi cel dintai nume purtat sigur de Dunare este ISTROS, denumire cunoscuta la Traci si apoi la Greci.
Cu 900 ani inaintea erei noastre; Hesiod este primul scriitor care il prezinta sub acest nume.
El il arata ca cel mai mare rau al Europei cunoscut in acea vreme, ca fluviu al oceanului, dandu-i ade sea epitetul de frumosul curent sau riul cu undele frumoase.
Tot sub numele de ISTROS il gasim la toti scriitorii vechi, luandu-l si ei probabil din spusele popoarelor ce locuiau pe malurile Dunarii de jos.
Pe vremea Argonautilor, Dunarea era cunoscuta sub numele de ISTRU si era considerata ca un fluviu lat si adanc, izvor manos pentru mare, pe care el o imbogateste cu tributul apelor sale.
Sub acest nume este cunoscut si mai tirziu, pe timpul lui He rodot, care I-a vizitat la gurile sale, spunand despre el ca avea ma IuriIe locuite si ca foarte multi oameni cunosteau aceste maluri. Herodot il considera ca cel mai mare fluviu care se cunostea pe atunci.
Romanii au latinizat numele grec si l-au facut ISTER, pastran du-l multa vreme, insa intelegand prin el Dunarea de jos.
GENEZA DUNARII Dupa studiul si parerea unor geologi, bazinul Dunarii a luat fiinta printr-o mare depresiune caracteristica continentului european, formata dintr-o serie de depresiuni mai mici.
Aceste depresiuni erau cuprinse intre: la vest muntii VARICHICI si ARMORICANI (astazi disparuti), iar spre rasarit prin sfaramarea arcurilor muntoase Alpino-Carpatice. Pe masura formarii lor, aceste depresiuni au fost acoperite de un mare brat al marii Mediterane, care forma prin valea Ronului trecerea de-a lungul marginii exterioare a Alpilor, apoi, prin bazinul Vienei, intra prin stramtorile din Carpati, intinzandu-se pana in Caucaz.
Intreaga Europa de sud era pe atunci un amestec de insule si stramtori marine cuprinse in marea Sarmatica, care se intindea aproximativ pe linia Viena - Dardanele Turkestan.
Suprafata acestei mari s-a redus apoi prin ridicarea scoartei pamantului, iar din resturile depresiunilor s-a format bazinul Dunarii, Marea Neagra si Marea Caspica.
Prin scurgerea apelor, in urma unei indelungate evolutii si activitati de eroziune, transport sau depuneri de materiale, s-a format albia Dunarii.
Cercetarile cu privire la formarea Dunarii sunt inca in curs si nu si-au spus ultimul cuvant.
Dupa ipoteza lui Scijic Dunarea romaneasca s-a format din scurgerile apelor spre sudul carpatilor in timp ce in platoul Panoniei era un lac in care se scurgea Dunarea superioara. Probabil ca dupa umplerea acestui lac, prin cascadele de la Virciorova, lacul s-a revarsat in albia Dunarii romanesti, iar cu timpul prin eroziuni, Dunarea a capatat cursul ei actual.
DATE GENERALE Cursul Dunarii de la izvoare pana la varsare.
...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
