Medicația Antiulceroasă

Introducere

Medicamentele antiulceroase sunt utilizate in intreaga lume ca farmacoterapie simptomatic-patogenica in boala ulceroasa. Frecventa aparitiei acestei boli este ingrijoratoare, dat fiind faptul ca este determinata de o multitudine de factori: stres, fumat, alimentatie necorespunzatoare, bacteria Helicobacter pylori, efecte adverse ale AINS administrate timp indelungat. In conditiile vietii moderne, cand factorii de stres sunt tot mai larg raspanditi si au implicatii esentiale asupra starii de sanatate a populatiei, ulcerul gastro-duodenal detine unul din primele locuri privind numarul de persoane suferinde, precum si aria de raspandire.[15]

In tratamentul ulcerului gastro-duodenal, se practica o medicatie complexa, care, pe langa masurile igienico-dietetice, indica si o medicatie simptomatica, cu medicamente care inhiba secretia gastrica, inactiveaza acidul clorhidric si pepsina si protejeaza mecanic mucoasa gastrica de agresiunea clorhidropeptica.

Ulceratia gastrica poate avea cauze genetice sau patologice, dar pot interveni si unii factori de mediu. Principalul factor implicat in aparitia ulceratiei gastrice pare fi hiperaciditatea gastrica.[10]

Prevelatia globala (ulcere active, cicatrizate, operate) este de 10% din populatie. Ulcerul duodenal este de 2-3 ori mai frecvent decat ulcerul gastric. Se pare ca factorii ulcerogeni intervin in prima parte a vietii.[4]

Fumatul creste riscul ulcerului gastric si duodenal, descreste rata vindecarii si creste rata recidivelor. Fumatul potenteaza factorii agresivi asupra mucoasei gastrice (aciditatea gastrica si secretia de pepsina, refluxul saarurilor biliare, infectia cu Helicobacter pylori) si afecteaza mecanismele de aparare ale mucoase gastrice si duodenale (factorul de crestere al epidermei, secretia de bicarbonat si de mucus gastric, circulatia sanguina a mucoasei). In acest fel, fumatul poate sa disturbe echilibrul intre factorii agresivi si cei de aparare, conducand spre predispozitia la ulcer peptic.[12] Se presupune ca alimentatia ar fi unul din factorii ulcerogeni modificati in ultimele decenii.[4]

Cresterea consumului de grasimi saturate care constituie precursori ai acidului arahidonic, sursa de prostaglandice E si A, cu rol protector al mucoase gastrice si duodenale, explica reducerea imbolnavirilor prin ulcer.

Scaderea fumatului in ultimii 20 de ani, indeosebi in tarile occidentale, este un factor care explica reducerea morbiditatii. Tot prin reducerea fumatului se explica si scaderea numarului de complicatii, a recurentelor si a numarului ulcerelor refractare.

Aplicarea medicamentelor eficiente, indeosebi a inhibitorilor de receptori H2, explica reducerea internarilor in spital si a complicatiilor ulceroase. Se constata si scaderea procentului populatiei infectate cu Helicobacter pylori. Se stie ca infectia se produce in copilarie datorita conditiilor igienice necorespunzatoare.

Avand in vedere implicatiile patogenice ale Helicobacter pylori in ulcerul duodenal, se poate presupune ca scaderea morbiditatii se datoreaza scaderii proportiilor infectiilor.

Raportul barbati-femei (sex ratio) pentru boala ulceroasa este de 1,5 pentru ulcerul gastric si de 2,2 pentru ulcerul duodenal. In anii 1950, raportul barbati-femei era de 5 la 1 in ulcerul duodenal. Ulcerul gastric este mai frecvent in mediul rural, iar ulcerul duodenal este mai frecvent in cel urban. Mortalitatea prin boala ulceroasa se estimeaza ca fiind de 1% printre cei atinsi de boala.

Mortalitatea prin ulcerul gastric este mai mare decat cea prin ulcerul duodenal.

Capitolul II

Scopul lucrarii

Scopul acestei lucrari este trecerea in revista a principalelor clase de medicamente antiulceroase si a problemelor fundamentale legate de farmacoterapia antiulceroasa, precum si de prezentarea principalelor medicamente aparute si introduse in farmacoterapia ulcerului peptic

BLASER M. J. - "Hypothesis: the changing relationships of Helicobacter pylori and human: implications for health an disease", Journal of Infections Disease 179(6):1523-30, 1999, Jun.

DOBRESCU D. - "Farmacoterapie practica", vol. 2, Editura Medicinala, Bucuresti 1989, pag. 372-392.

DOBRESCU D., EMANOIL M., SUBTIRICA V., DRAGAN A., IVAN C., DOBRESCU L., ANCA I. - "Memo Med 2005 - Memorator de medicamente. Ghid farmacoterapic", Editia a saptea, Editura Minesan, Bucuresti 2005, pag. 23-44.

GRIGORESCU M., PASCU O., - "Tratat de gastro-enterologie clinica", vol. 1, Editura Tehnica, Bucuresti 1996, pag. 235-248.

HOWDEN C. M. - "Use of proton-pomp inhibitors in complicated ulcer disease and upper gastrointestinal tract bleeding", American Journal of Health - System Pharmacy 56 (23 Suppl. 4), S 5-11, 1999, Dec. 1.

KONTUREK P.C., BIELANSKI W. KONTUREK S.J., HAHN E.G. - "Helicobacter pylori associated gastric pathology", Journal of Physiology 50 (5): 695 - 710, 1999, Dec. 1.

MACONI G., KURIHARA H., TASCHIERI A.M., BIANCHI PORRO G. - "Management of Helicobacter pylori infection: gastroenterogical and surgical perspectives", Journal of Chemotherapy.

MALFERTHEINER P., LEODOLTER A., PEITZ U. - "Cure of Helicobacter pylori associated ulcer disease through eradication", Best Practice and Research in Clinical Gatroenterology 14(1): 119-32, 2000.