Educatia fizica si sportul se constitue intr-un domeniu complex al vietii sociale.
Fundamentarea stiitifica a acestui domeniu, care exista si trebuie abordat ca un sistem s-a realizat etapizat. Se apreciaza ca de abia pe la jumatatea secolului nostru s-a ajuns la o fundamentare stiintifica aproape completa a fenomenului de practicare a exercitiilor fizice de catre fiinta umana. Acest moment a fost consemnat de multi specialisti si desemnat ca fiind cel de constituire a stiintei domeniului, numita de cei mai multi: "stiinta educatiei fizice", "stiinta activitatilor corporale".
Educatia fizica si sportul sunt activitati complexe care vizeaza continutul, structura, organizarea si desfasurarea lor. Exercitiile fizice au aparut si s-au dezvoltat, s-au perfectionat continuu in functie de necesitati.
In comuna primitiva exercitiile erau implicate in procesul de existenta, de procurarare a bunurilor. Exercitiile fizice erau o prelungire a activitatii productive.
In oranduirea sclavagista si in feudalism se manifesta si caracterul de clasa al practicarii exeritiilor fizice. Clasele dominante beneficiaza de practicarea exercitiilor fizice, selctionandu-se exercitii care dezvoltau capacitate necesare pentru lupta (pregatirea spartanilor, a romanilor sau a cavalerilor). Apar din ce in ce mai multe exercitii fizice fara legatura cu munca, dar care vizau pregatirea, dezvoltarea capacitatilor fizice ale oamenilor si asigurarea unei recreeri, a unei destinderi.
Constituirea sistemelor de educatie fizica si sport s-a realizat chiar din secolul al XIX-lea. Unele dintre aceste sisteme au influentat orientarea, continutul si organizarea educatiei fizice si sportului din alte tari (vecine, din acelasi continent sau din alte continente), datorita unei evolutii social-istorice determinate.
In tara noastra s-a resimtit o influenta destul de puternica din partea sistemului suedez de educatie fizica numit mai ales "sistemul suedez de gimnastica", intemeiat de P.H.Ling (1776-1839), influenta vizibila in perioada celor doua razboaie mondiale.
O contributie deosebita la dezvoltarea gimnasticii la noi in tara a avut-o Gheorghe Moceanu, sustinatorul gimnasticii lui John, cel care a pus bazele gimnasticii la aparate in Germania.
In afara activitatii practice, Gheorghe Moceanu a dus si o activitate publicistica, scriind o serie de lucrari: "Cartea de gimnastica", "Cartea de gimnastica pentru uzul scolilor primare si secundare de fete", "Gimnastica populara, rationala pentru uzul scolilor primare, secundare si superioare".
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, gimnastica devine obligatorie pentru toate scolile secundare in urma reorganizarii invatamantului de catre Spiru Haret la 1 decembrie 1899.
Din anul 1902 si pana in anula 1924 a functionat "Societatea de gimnastica, muzica si sport din Iasi si cea de la Bucuresti intitulata "Inainte".
In anul 1933 este introdusa educatia fizica in programa scolilor comerciale de toate categoriile, iar in anul 1934 cand are loc "Congresul de educatie fizica" se pune problema introducerii educatiei fizice si in universitati.
In urma unei actiuni care a durat doua secole, educatia fizica este introdusa obligatoriu in invatamantul de toate gradele din Romania.
In cadrul sistemului de educatie fizica si sport din tara noastra gimnastica e considerata ca disciplina fundamentala in sensul ca prin gimnastica se asigura pregatirea fizica de baza.
Educatia fizica in general, si gimnastica in special contribuie in cea mai mare masura la formarea spiritului de ordine si disciplina in intreaga scoala, fara de care desfasurarea activitatii de instruire si de educatie este de neconceput.
Jocurile reprezinta unul din mijloacele mai importante si des folosite ale educatiei fizice prin care se realizeaza in mare masura sarcinile care stau in fata activitatii de educatie fizica si sport.
Forma de joaca din cadrul activitatii umane este cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Ea a stat la baza formarii si dezvoltarii tinerei generatii in toate epocile istorice.
Unele teorii considera si sustin ca activitatea de joaca este doar o forma de manifestare biologica izvorata,pe de o parte din necesitatea de a satisface un sentiment de placere, pe de alta necesitatea de a cheltui un surplus de energie. Aceste teorii insa nu sunt fundamentate din punct de vedere stintific deoarece nu tin cont de legatura reciproca ce exista intre activitatea umana si mediul social, de influenta pe care mediul social o are asupra tuturor manifestarilor oamenilor.
Activitatea de joaca s-a manifestat intotdeauna ca un puternic mijloc ce a determinat la cei care o practicau insusirea sub forma variata si placuta a unor deprinderi si priceperi de conduita si miscare necesare activitatilor ulterioare.
Astfel, in cadrul familiei, parintii incearca se rezolve probleme recurgand la joc. Copiii dupa cum a aratat marele ganditor al antichitatii, Aristotel, nu trebuie supusi invataturii si nici unei munci aspre pentru ca prin aceasta sa nu le dauneze cresterii ci sa le asigure miscarea necesara , miscare ce trebuie stimulata atat prin diverse ocupatii cat mai ales prin joaca.
CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA STINTIFICA A LUCRARII
In literatura de specialitate, indemanarea e definta intr-o tripla directie: in primul rand ca o calitate motrica complexa (M. Epuran , I. Siclovan, V.
1. Albu C - Educatia fizica la V-VIII.
2. Alexandrescu C. - Igiena varstei de crestere si igiena sportivilor
3. Alexe M., Mazilu V. - Potentialul bio-motric al populatiei scolare din clasele V-VIII.
4. Aslan A. - Exercitii si jocuri cu mingea medicinala - Editura C.N.E.F.S.
5. Avranov E. - Probleme metodico-sportive in gimnastica - Editura Sportiva -1982.
6. Baiesu N. - Gimnastica - Editura Stadion -1972.
7. Bratu I. - Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice -1967.
8.Carstea Gh. - Planificarea procesului de educatie fizica scolara - IEFS -1990.
9.Carstea Gh. - Programarea si planificarea in educatia fizica si sportiva scolara - Editura Univers -1993.
10.Cintoiu S., Sima I. - Gimnastica moderna -1970.
11.Cojocaru Gh. - Folosirea combinata a aparatelor de gimnastica sportiva in parcursurile aplicative la clasele V-VIII.
12.Demeter A. - Bazele fiziologice ale educatiei izice scolare - 1974.
13.Demeter A. - Principalele aspecte morfo-functionale ale varstei scolare.
14.Dinca R. - Demixtarea claselor la lectia de educatie fizica- E.F.S. nr.12 -1970.
15.Dragnea A. - Masurarea si evaluarea in educatia fizica si
sportiva - Editura Sport Turism -1984.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
