O perioada indelungata de timp intreprinderea a urmarit prioritar obtinerea profitului in urma comercializarii produselor sale, deoarece raspundeau unei cereri solvabile. Treptat insa, domeniile de activitate si tipul preocuparilor compartimentelor de personal s-au extins, conturandu-se tot mai mult finalitatea sociala a intreprinderii, fapt ce a determinat si schimbarea locului si rolului lucratorilor respectivi in cadrul unitatii.
Este semnificativa remarca unui specialist in domeniul managementului resurselor umane care sublinia faptul ca dintre toate functiunile intreprinderii, functiunea de personal este probabil cea care a cunoscut evolutia cea mai spectaculoasa si cea mai permanenta in cursul acestor ultimi zece ani.
Aceasta evolutie va continua si in viitor, referindu-se atat la continutul functiunii cat si la profilul oamenilor care o exercita. Evolutia tehnicilor de productie a determinat schimbari importante in metodele de gestiune a personalului.
Dezvoltarea mecanizarii productiei la inceputul secolului XX si al lucrului la banda, respectiv la productia in flux, au avut drept consecinte o crestere a dimensiunilor unitatilor de productie, necesitand astfel metode administrative riguroase de gestiune a efectivului de lucratori.
Atentia prioritara acordata aspectelor tehnice si de productie a condus la aparitia unor fenomene de insatisfactie ale lucratorilor datorate formelor de organizare a muncii, absentei relatiilor umane si a existentei unor sisteme de salarizare conflictuale. In consecinta au aparut o serie de disfunctionalitati caracterizate prin: -conflicte colective de munca (greve); -conflicte individuale intre muncitori sau intre muncitori si maistri; -absenteism cronic; -accidente de munca; -disparitia unor meserii; Schimbarile tehnice ulterioare au permis si au solicitat totodata imbogatirea continutului functiunii de personal.
Astfel, aplicarea noilor tehnici a solicitat o mana de lucru superior calificata, in comparatie cu organizarea stiintifica a muncii care impune o calificare medie a fiecarui lucrator in raport cu diviziunea muncii stabilita. Totodata, ritmul rapid al schimbarilor tehnice a solicitat lucratori, care trebuiau sa se adapteze la numeroasele meserii si mai ales sa-si largeasca domeniile lor de competenta.
Influenta factorilor tehnici asupra evolutiei functiunii de personal se resimte si prin intermediul investitiilor ridicate ce se fac pe un loc de munca, solicitand o folosire cat mai eficienta pentru recuperarea cheltuielilor facute.
Apare necesitatea abandonarii modalitatilor traditionale de lucru, dupa un orar fix si gasirea unor noi solutii de organizare a lucrului.
Se poate afirma ca factorii tehnici au contribuit la evolutia functiunii de personal si la constituirea managementului resurselor umane prin preocuparile pe care le-au determinat legate de: organizarea stiintifica a muncii; evolutia calificarilor; existenta supraefectivelor de lucratori; organizarea programului de lucru al lucratorilor.
...
LEFTER V. , MANOLESCU A. - "MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1995
NICOLESCU OVIDIU, VERBONCU ION - "MANAGEMENT" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1997
COSTACHE RUSU, PANAITE C. NICA, ROBERT L. MATHIS - "MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1997
BURLOI PETRE - "ORGANIZAREA ECONOMICA A MUNCII" - CENTRUL POLIGRAFIC ASE, 1993
PETRESCU ION - "MANAGEMENT" - EDITURA REPORT HOLDING, 1991
PITARIU HORIA - "MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE: MASURAREA PERFORMANTELOR PROFESIONALE" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1994
NICOLESCU OVIDIU, BURDUSI EUGEN, ZORLENTAN TIBERIU - "MANAGEMENT" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R. A. BUCURESTI, 1992
RUSSU CORNELIU - "MANAGEMENT: CONCEPTIA, METODE, TEHNICI" - EDITURA EXPERT, BUCURESTI, 1996
TRIBUNA ECONOMICA
BURDUS E. , ZORLENTAN T. , CAPRESCU GH. - "MANAGEMENTUL ORGANIZATIEI" - EDITURA REPORT HOLDING, 1997
NICOLESCU OVIDIU - "STRATEGII MANAGERIALE DE FIRMA" - EDITURA ECONOICA, 1996
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
