Studiu statistic privind creșterea PIB în funcție de dinamica cheltuielilor publice

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CONTINUTUL, FUNCTIILE SI ROLUL FINANTELOR PUBLICE
1.1 CONCEPTUL DE FINANTE
1.2 FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE
1.3 ROLUL FINANTELOR PUBLICE
1.4 CONCEPTUL DE FINANTE
1.5 FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE
1.5.1 CONSTITUIREA FONDURILOR PUBLICE
1.5.2 DISTRIBUTIA FONDURILOR PUBLICE
1.5.3 DISTRIBUTIA RESURSELOR PUBLICE
1.5.4 FUNCTIA DE CONTROL
1.5.5 ROLUL FINANTELOR PUBLICE
1.5.5.1 ROLUL FINANCIAR
1.5.5.2 ROLUL ECONOMIC
1.5.5.3 ROLUL SOCIAL
2 POLITICA FINANCIARA
2.1 CONCEPTUL DE POLITICA FINANCIARA
2.2 METODE DE POLITICA FINANCIARA
2.3 APARATUL FINANCIAR
2.4 CONCEPTUL DE POLITICA FINANCIARA
2.5 METODE DE POLITICA FINANCIARA
2.5.1 METODE ECONOMICE
2.5.2 METODE EXTRAECONOMICE
2.6 APARATUL FINANCIAR
2.6.1 AUTORITATI DE DECIZIE
2.6.2 AUTORITATI EXECUTIVE
2.6.3 AUTORITATI DE SPECIALITATE
3 CHELTUIELILE PUBLICE (CHP)
3.1 CONCEPTUL DE CHELTUIELI PUBLICE
3.2 NATURA SI UTILITATEA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.3 IMPLICATII ALE ACTIUNII CHELTUIELILOR PUBLICE
3.3.1 ROLUL CHELTUIELILOR PUBLICE
3.3.1.1 ROLUL FINANCIAR
3.3.1.2 ROLUL ECONOMIC
3.3.1.3 ROLUL SOCIAL
3.3.2 EFECTELE CHELTUIELILOR PUBLICE
3.4 EVOLUTIA, NIVELUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.4.1 INDICATORI AI DINAMICII CHELTUIELILOR PUBLICE
3.4.2 NIVELUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.4.2.1 CHELTUIELI CARE SUNT DEFINITIV CONSUMATOARE DE RESURSE
3.4.2.2 CHELTUIELI CARE REPREZINTA UN AVANS DE RESURSE
3.4.2.3 CHELTUIELI CU CARACTER DUAL
3.4.3 EFECTELE CHELTUIELILOR PUBLICE
3.4.3.1 EFECTUL DE REDISTRIBUIRE
3.4.3.2 EFECTUL DE TRANSFER DE PRODUCTIVITATE
3.4.3.3 EFECTUL DE MULTIPLICARE
3.5 EVOLUTIA, NIVELUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.5.1 CEREREA DE UTILITATI PUBLICE
3.5.2 CRESTEREA POPULATIEI (MARIMEA POPULATIEI SI MODIFICARILE IN STRUCTURA ACESTEIA)
3.5.3 CALITATEA BUNURILOR SI SERVICIILOR PUBLICE
3.5.4 NATURA MEDIULUI IN CARE SECTORUL PUBLIC OPEREAZA
3.5.5 MODIFICAREA PRETURILOR (INFLATIA)
3.5.6 NIVELUL PIB (DETERMINA CRESTEREA ECONOMICA)
3.5.7 VARIABILE DE ORDIN ISTORIC SI POLITIC
3.5.8 INDICATORI AI DINAMICII CHELTUIELILOR PUBLICE
3.5.8.1 ELASTICITATEA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.5.8.2 COEFICIENTUL DE DEVANSARE A ACRESTERII PIB DE CATRE CRESTEREA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.5.9 NIVELUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.5.9.1 PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE IN PRODUSUL INTERN BRUT (PCHP/PIB)
3.5.9.2 CHELTUIELI PUBLICE PE LOCUITOR (CHP/LOC)
3.5.9.3 STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.5.9.4 PRODUSUL INTERN BRUT PE LOCUITOR (PIB/LOC)
3.6 CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
3.6.1 CLASIFICAREA ADMINISTRATIVA
3.6.2 CLASIFICAREA ECONOMICA
3.6.3 CLASIFICAREA FINANCIARA
3.6.4 CLASIFICAREA IN FUNCTIE DE CONTINUT
3.6.5 CLASIFICAREA ONU
3.7 DESTINATIILE CHELTUIELILOR PUBLICE
3.7.1 CHELTUIELI PENTRU AUTORITATILE PUBLICE
3.7.1.1 CHELTUIELI CU APARAREA
3.7.1.2 CHELTUIELI SOCIAL - CULTURALE
3.7.1.3 CHELTUIELI CU ORDINEA PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA
3.7.1.4 CHELTUIELI PENTRU SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU SI APE
3.7.1.5 CHELTUIELI PENTRU ACTIUNI ECONOMICE
3.7.1.6 CHELTUIELI PENTRU ACORDAREA DE SUBVENTII
3.7.1.7 CHELTUIELI PENTRU ALTE ACTIUNI
3.7.1.8 CHELTUIELI CU DATORIA PUBLICA
4 TEORIA BUGETULUI DE STAT
4.1 CONTINUTUL CONCEPTULUI DE BUGET
4.1.1 BUGETUL ECONOMIEI NATIONALE
4.1.2 BUGETUL DE STAT (BUGETUL PROPRIU - ZIS ALE AUTORITATII PUBLICE)
4.2 PRINCIPIILE BUGETARE
4.2.1 PRINCIPIUL UNIVERSALITATII BUGETULUI
4.2.2 PRINCIPIUL UNITATII BUGETULUI
4.2.3 PRINCIPIUL REALITATII BUGETARE
4.2.4 PRINCIPIUL ANUALITATII BUGETULUI
4.2.5 PRINCIPIUL ECHILIBRULUI BUGETAR
4.2.6 PRINCIPIUL NEAFECTARII VENITURILOR BUGETARE
4.2.7 PRINCIPIUL SPECIALIZARII
4.2.8 PRINCIPIUL PUBLICITATII BUGETULUI
4.3 ELABORAREA BUGETULUI DE STAT
4.4 EXECUTIA BUGETULUI
5 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

In literatura de specialitate se utilizeaza mai multe expresii care fac parte din familia cuvantului finante cu sensuri apropiate sau diferite dupa caz: finante, finante publice, finante private, finantele intreprinderii.

Cuvantul finante isi are originea in limba latina. In secolele XIII XIV, se utilizau expresiile finantia, financias, financia pecuniaria, toate avand sensul de plata in bani. Se presupune ca aceste expresii deriva de la cuvantul finis utilizat adesea cu sensul de termen de plata.

In Franta, in secolul al XV lea se foloseau expresiile homes de finances si financiers expresii care desemnau arendasii de impozite si persoanele care incasau impozitele regelui, finance care desemna o suma de bani, un venit al statului, finances care desemna intregul patrimoniu al statului.

In limba germana, in secolele XV XVII se intalneau expresiile finanz insemnand plata in bani si finanzer care desemna camatarul.

In Romania, inca din secolul al XIX lea sa utiliza notiunea de fisc care desemna autoritatea finaciara (fiscala) ce incasa impozitele, taxele, amenzile.

In sens larg finantele reprezinta relatiile, operatiile banesti care se desfasoara intr-o economie, sau si mai simplu tot ceea ce inseamna bani, tot ceea ce poate fi cuantificat in bani. Ex: viata nu poate fi cuantificata in bani, prietenia, o relatie sociala, respectul etc.

Practic, pornind de la notiunea de finante exista in prezent doua expresii care cumulate reprezinta totalitatea finantelor si anume: finantele publice si finantele private.

Oamenii traind intr-o comunitate manifesta o serie de nevoi iar constientizarea nevoilor genereaza interese. Interesele conduc la o serie de actiuni (activitati) menite sa satisfaca nevoile respective.

Subiectii nevoilor sunt oamenii si colectivitatile in care traiesc iar obiectul nevoilor sunt utilitatile adica bunurile si serviciile necesare acoperirii acestora.

In economia moderna nevoile oamenilor (colectivitatilor) sunt numeroase si variate si au o dimensiune intotdeauna mai mare decat cea a utilitatilor: NEVOI > UTILITATI (cheltuieli mai mari decat resurse). Forma utilitatilor se realizeaza pe de o parte prin actiuni private si pe de alta parte prin actiuni publice.

In literatura de specialitate exista mai multe opinii in ceea ce priveste definirea finantelor publice.

O definitie generala a finantelor publice este ca ele reprezinta totalitatea mijloacelor banesti prelevate la dispozitia statului si autoritatilor locale, necesare acoperirii cheltuielilor publice.

In ceea ce priveste finantele private ele cuprind resursele, cheltuielile, imprumuturile, creantele de incasat si obligatiile de plata ale persoanelor juridice private (agenti economici, societati comerciale, bancile, societatile de asigurari etc.

) si a persoanelor fizice care nu pot sa fie decat private.

De precizat ca existenta finantelor publice inseamna indeplinirea a doua conditii esentiale: existenta banilor.

Derularea finantelor publice presupune: lipsa contraprestatiei ...

Bibliografie:

DUVERGER MAURICE - "FINANCES PUBLIQUES" - PRESSE UNIVERSITAIRES DE FRANCE

VACAREL IULIAN - "FINANTE PUBLICE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 2003

LEGI SI ALTE ACTE NORMATIVE IN DOMENIUL FINANCIAR

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu statistic privind cresterea PIB in functie de dinamica cheltuielilor publice
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2005
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
57 pagini
Imagini extrase:
50 imagini
Nr cuvinte:
12 921 cuvinte
Nr caractere:
82 549 caractere
Marime:
118.00KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Economie
Predat:
la facultate din Lugoj
Specializare:
-
Materie:
Economie
Sus!