Studiu de caz privind implicațiile amenajărilor turistice asupra mediului înconjurător

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
2 RELATIA TURISM - MEDIUL INCONJURATOR
2.1 TURISMUL SI MEDIUL
2.1.1 IMPACTUL POLITIC
2.1.2 IMPACTUL SOCIAL
2.1.3 IMPACTUL ECONOMIC
2.1.4 IMPACTUL CULTURAL
2.1.5 IMPACTUL TURISTIC
2.2 FORME ALE TURISMULUI DURABIL
2.3 INDICATORI SI NORME DE DEZVOLTARE SI GESTIONARE TURISTICA
3 IMPACTUL ACTIVITATILOR TURISTICE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
3.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE IMPACT
3.2 STRATEGIA SI POLITICA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
3.3 MODALITATI DE EVALUARE A IMPACTULUI
4 TURISMUL DURABIL SI DEZVOLTAREA DURABILA
4.1 TURISMUL DURABIL SI DEZVOLTAREA DURABILA - DEFINITII SI PRINCIPII
4.2 TURISMUL DURABIL IN PRACTICA
4.3 ECOTURISM - DEFINITII
4.4 DEZVOLTARE DURABILA
5 REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII (STUDIU DE CAZ)
5.1 ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII
5.2 CONCEPTUL DE REZERVATIE A BIOSFEREI
5.3 FUNCTIILE REZERVATIILOR BIOSFEREI
5.4 CONCEPTUL DEZVOLTARII DURABILE
5.5 CARACTERISTICILE CADRULUI STRATEGIC TEORETIC PROPUS
5.6 STRUCTURA SI OBIECTIVELE CADRULUI STRATEGIC TEORETIC PROPUS
6 CONCLUZII, PROPUNERI, RECOMANDARI
7 BIBLIOGRAFIE
8 ANEXE

Extras din licența:

Practica turistica internationala a demonstrat de-a lungul vremii ca indiferent de tipul de turism practicat (turism de masa sau alternativ), in final rezulta o serie de impacturi resimtite atat in societate, cat si la nivelul mediului natural.

In mod cert turismul de masa este cel responsabil pentru cele mai vizibile si mai profunde infl uente negative la nivelul ariilor de destinatie, acestea fiind in marea majoritate a cazurilor impacturi negative (exista fireste si exceptii, impuse de individualitatea destinatiei). Turismul alternativ (modern sau post mase cum se mai regaseste in alte surse bibliografi ce), incearca sa evite destinatiile traditionale cu caracter de masa, concentrandu-se asupra atitudinii responsabile si etice a consumatorilor sai participanti la forme noi de turism.

Acestea, in marea lor majoritate, au la baza principiile dezvoltarii durabile.

Conceptul de dezvoltare durabila sau durabilitate (in cazuri izolate intalnit si sub denumirea de sustenabilitate) este un concept complex si contestat la nivel international.

A aparut la inceputul anilor 80, initial ca mod de abordare a dezvoltarii economice in scopul afectarii in masura cat mai redusa a mediului inconjurator, ulterior fi ind integrat in miscarea ecologista de protejare a mediului natural al planetei.

In anul 1993, Natiunile Unite au votat infi intarea Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare al carei obiectiv clar a devenit protectia mediului natural si aplicarea principiilor durabilitatii. Primul raport al acestei comisii a incorporat faimoasa defi nitie a dezvoltarii durabile produsa in 1987 de nu mai putin cunoscutul raport Bruntland (cel care a stabilit principiile si legile dezvoltarii durabile grupate in 5 mari categorii vizand: conservarea mediului natural, protectia bio-diversitatii si a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generatiile viitoare in prezent, eliminarea disparitatilor economice mondiale). Development which meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs. (Bruntland Report, 1987) O dezvoltare care sa permita satisfacerea nevoilor prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Conceptul dezvoltarii durabile a patruns in toate domeniile vietii economice si sociale, inclusiv in domeniul turismului.

Orice forma de turism trebuie sa respecte principiile dezvoltarii durabile: de la ecoturism, turism rural, turism cultural pana la turism de afaceri si congrese sau turismul automobilistic.

potentialului turistic, de existenta unei infrastructuri generale, de prezenta unor structuri turistice de cazare, de alimentatie, agrement.

Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, s.

a. ), care pot imbraca forme pozitive sau negative de manifestare.

Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltarii turistice durabile se regasesc in ecoturism, turismul ...

Bibliografie:

FLORINA BRAN - "ECOTURISM" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2000

FLORINA BRAN - "ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR" - EDITURA ECONOMICA, 2000

ANDREEA CERNESCU - "ECONOMIA TURISMULUI - STUDII DE CAZ - REGLEMENTARI" - 2002

IOANA ISTRATE - "ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR" - EDITURA ECONOMICA, 2000

NICOLAE LUPU - "LEXICON DE TERMENI TURISTICI" - EDITURA "OSCAR PRINT", 2002

NICOLAE NEACSU - "TURISMUL SI DEZVOLTAREA DURABILA" - EDITURA EXPERT, BUCURESTI, 2000

NICOLAE NEACSU - "ECONOMIA TURISMULUI - STUDII DE CAZ - REGLEMENTARI" - 2002

PUIU NISTOREANU - " - "ECOTURISM SI TURISM RURAL" - EDITURA A. S. E. , BUCURESTI, 1999

PUIU NISTOREANU - "ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR" - EDITURA ECONOMICA, 2000

FELICIA STANOIU - "LEXICON DE TERMENI TURISTICI" - EDITURA "OSCAR PRINT", 2002

GABRIELA TIGU - "LEXICON DE TERMENI TURISTICI" - EDITURA "OSCAR PRINT", 2002

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu de caz privind implicatiile amenajarilor turistice asupra mediului inconjurator
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2005
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
51 pagini
Imagini extrase:
57 imagini
Nr cuvinte:
17 311 cuvinte
Nr caractere:
99 416 caractere
Marime:
124.57KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Economie
Predat:
la facultate din Buzau
Materie:
Economie
Sus!