Tendinta de adancire si specializarea a marketingului este cel mai evident exprimata de aparitia si delimitarea destul de timpurie, a marketingului turistic s-a realizat cu mult timp inaintea conceptualizarii marketingului serviciilor fiind determinata de manifestarea in acest sector a dinamismului economico-social, ale carui efecte au fost resimtite de catre agentii economici care s-au vazut confruntati cu probleme a caror rezolvare a impus abordarea lor intr-o viziune noua.
Incorporarea marketingului in activitatea turistica ridica o serie de probleme conceptuale determinate de insusi continutul acesteia.
Prezenta turistilor intr-o zona sau hotel inseamna, in fond, consum de bunuri si servicii, furnizate de o diversitate de agenti dintre care se detaseaza cei care presteaza serviciile turistice.
In mod firesc, marketingul turistic se localizeaza la nivelul acestor agenti, toti ceilalti regasindu-se in sfera altor domenii ale marketingului.
Aparent, deci problematica aplicarii marketingului in turism este destul de simpla. In realitate insa, complexitatea fenomenului turistic plaseaza intr-o pozitie centrala presatorul de servicii turistice obligat sa se implice, intr-un fel sau altul, in toate celelalte activitati care au atingere cu turismul.
El nu poate face abstractie de faptul ca orice nemultumire a turismului provocata de sectoarele adiacente se va rasfrange negativ asupra activitatii sale.
De aceea, conectarea activitatii intreprinderii la mediu presupune o mult mai adanca implicare a sa in desfasurarea activitatii celorlalti coparticipanti prin actiuni de influentare cooperare ori conjugare a eforturilor. In aceste conditii sporeste rolul marketingului in coordonarea si corelarea propriilor actiuni ca cele ale agentilor implicati in activitatea de turism.
In atingerea acestui obiectiv trebuie pornit de la faptul ca, desi distincte, activitatile turistice sunt parti ale unui intreg care se intrepatrund, dand nastere unui specific unic si original, care nu se identifica cu nici unul din sectoarele traditionale ale economiei nationale. Separarea acestor activitati si desfasurarea lor in mod izolat, de pe pozitiile celorlalti agenti economici, conduce tocmai la ruperea specificului unic si original, o asemenea abordare neexcluzand riscul unor consecinte practice nefavorabile asupra dezvoltarii activitatii turistice in ansamblu.
Realizarea in conditii de inalta eficienta a activitatii firmelor turistice presupune totodata ca actiunile acestora sa se sincronizeze de-a lungul intregului proces se realizare a prestatiei.
Astfel efortul facut de una sau mai multe verigi ale lantului de prestatii va fi anulat de celelalte.
Daca in sezon, nesincronizarile dintre diferiti prestatori de servicii afecteaza calitatea serviciilor prestate de fiecare in parte, fiind resimtite in primul rand de acestia, in extrasezon nesincronizarile pot descuraja cererea, implicatiile fiind resimtite de toti prestatorii. Exemplul cel mai tipic il reprezinta ...
BALAURE VIRGIL, IACOB CATOIU - "MARKETING" - EDITURA URANUS, BUCURESTI, 2000
FLORESCU C. - "MARKETING, MARKETER" - BUCURESTI, 1992
ISTRATE I. - "BRAN FLORINA, ROSU ANCA GABRIELA, ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1996
LUPU N. - "CARTEA "DEVORATORULUI DE PUBLICITATE" HOTELIERA" - CENTRUL EDITORIAL - POLIGRAFIC A. S. E. , BUCURESTI, 1998
OVIDIU NICULESCU, ION VERBONCU - "MANAGEMENT" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1999
TOADER GHERASIM, DANIEL GHERASIM - "MARKETINGUL TURISTIC" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1999
SNAK O. - "MANAGEMENTUL SERVICIILOR IN TURISM" - ACADEMIA ROMANA DE MANAGEMENT, BUCURESTI, 1994
SNAK O. - "ECONOMIA SI ORGANIZAREA TURISMULUI" - EDITURA SPORT TURISM, BUCURESTI 1976
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
