Turismul se prezinta ca un fenomen socio-economic complex, pozitionat la interferenta mai multor subdiviziuni ale economiei nationale.
Este vorba atat despre activitatea unitatilor angajate direct in servirea turistilor (societati comerciale de transporturi, de alimentatie publica, hoteliere, agentii de voiaj etc.
), cat si despre unitatile implicate indirect (societati comerciale din domeniul constructiilor, industriei prelucratoare, prestarilor de servicii etc.
). Desi, in sens larg, turismul este inteles ca fiind actiunea de a calatorii pentru odihna si recreere, el este un fenomen complex care reuneste un ansamblu de activitati spijinite pe dimensiunile cantitativ-calitative ale celorlalte componente ale unui complex economic national, dar care, la randu-I isi va face simtita prezenta in cresterea si diversificarea acestora, a sistemului social-economic global.
Aceasta conceptie privind turismul asigura o viziune de sistem in identificarea si interconditionarea componentelor sale si ilustreaza existenta unor activitati de natura serviciilor in sfera domeniului turistic.
Tocmai acest lucru confera turismului caracteristicile unei activitati prestatoare de servicii care ia forma unei suite de prestatii, cum ar fi: conceperea si organizarea calatoriei, transportul, cazarea, agrementul etc.
Toate acestea justifica incadrarea turismului in sfera tertiarului.
Produsul turistic, drept componenta a ofertei turistice, este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor, dintre resurse si servicii.
Numai prin intermediul serviciilor, resursele se vor putea concretiza in produse turistice.
De aici rezulta importanta deosebita a serviciilor, fara acestea neputand exista produs turistic.
In concluzie, putem spune ca existenta unui patrimoniu turistic valoros, nu presupune si un turism dezvoltat. In absenta serviciilor care sa le puna in valoare si sa le faca accesibile turistilor, resursele de exceptie (si nu numai) raman in afara circuitului economic. De asemenea, datorita investitiilor in domeniul serviciilor si a calitatii prestatiilor oferite, unele tari cu potential turistic relativ modest se pot considera ca teritorii cu ritm inalt si dinamic de dezvoltare turistica.
Este cazul unor tari ca: Germania, Anglia, Cehia, Ungaria etc.
Turismul face parte din sectorul tertiar, dar are un specific distinct fata de alte prestatii ale acestui sector. Acest specific distinct decurge din modul particular de realizare a activitatii, de natura muncii prestate in cadrul activitatilor ce-l compun. Turismul are si o serie de particularitati comune tuturor componentelor tertiarului, dar incercam sa le sintetizam numai pe cele specifice serviciilor turistice si putem spune ca acestea sunt: Caracterul nematerial al prestatiei. Aceasta inseamna ca serviciul turistic exista in forma potentiala si se concretizeaza numai in momentul intalnirii cererii turistice cu oferta turistica.
O a doua particularitate a serviciilor turistice rezulta din caracterul nematerial ...
COSMESCU I. - "TURISMUL - FENOMEN COMPLEX CONTEMPORAN" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1998
DOBROTA N. - "ECONOMIE POLITICA" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1997
LUPU N. - "HOTELUL - ECONOMIE SI MANAGEMENT" - EDITURA ALL BECK, BUCURESTI, 1999
MORARIU D. - "CONCEPTE SI POLITICI DE TURISM INTERNATIONAL" - EDITURA ALFABET, DEVA, 2001
OLTEANU V. - "MARKETINGUL SERVICIILOR - TEORIE SI PRACTICA" - EDITURA URANUS, BUCURESTI, 1999
PUTZ E. , PARJOL F. - "ECONOMIA TURISMULUI" - EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 1996
SNACK O. - "MANAGEMENTUL SERVICIILOR IN TURISM" - EDITURA ACADEMIEI ROMANE DE MANAGEMENT, BUCURESTI, 1994
DICTIONAR DE ECONOMIE, EDITIA A II - A, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2001
DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE, EDITURA ACADEMIEI ROMANE BUCURESTI, 1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
