Motivatia reprezinta motorul fundamental al actiunilor noastre, variabila care ne orienteaza comportamentul si viata cotidiana. Orice actiune intreprinsa este justificata de un ansamblu de factori care energizeaza, activeaza si sustin comportamentul. Raspunsul la o intrebare de genul Ce te-a determinat sa faci acest lucru?
este greu de dat deoarece, pe moment, este greu constientizata motivatia alegerii unui anumit mod de a actiona.
Cunoasterea motivatiei constituie un domeniu vast de cercetare a psihologiei umane, stiinta care incearca sa elucideze si cauzele interioare care determina o anumita conduita. Cel mai adesea, punctul de vedere psihologic leaga motivatia personalului de trebuintele si nevoile umane. Desi cercetarile in domeniu sunt uneori contradictorii, este cert ca nevoile active provoaca o tensiune interioara pe care individul incearca sa o depaseasca. Nevoia care detine cel mai inalt nivel de nesatisfacere va exercita si cea mai mare presiune pentru a fi satisfacuta. Pe aceste considerente au aparut primele teorii asupra relatiilor si resurselor umane, teorii care au urmarit aspectele motivationale in cadrul organizatiilor si modul in care acestea determina satisfactia in munca.
Exista o veche zicala care spune ca poti duce un cal la apa, dar nu-l poti face sa bea daca nu-i este sete; la fel si cu oamenii. Vor face ceea cevor, sau ceea ce sunt motivati sa faca.
Fie ca e vorba de a excela in munca de jos a atelierului de productie, fie ca in cea din turnul de fildes al conducerii, oamenii trebuiesc motivati, sau condusi catre aceasta motivatie, fie de ei insisi., fie de stimuli externi.
Oamenii se nasc cu auto-motivare? Si da si nu. Daca nu, ei pot fi motivati, fiindca motivatia este o abilitate ce poate fi invatata si care trebuie invatata. Acest lucru este esential pentru supravietuirea si succesul unei afaceri. 1. Personalitatea Ralph Linton, antropolog american, arata in cartea sa Fundamentul cultural al personalitatii ca personalitatea, ca realitate psihologica reprezinta o preocupare la fel de veche ca specia umana.
Conceptul modern de personalitate si studierea procesului de formare a personalitatii sunt fenomene foarte recente, mai noi chiar decat studiile despre cultura si societate (Linton, 1968). Ca realitate psihologica, personalitatea este totalitatea psihologica ce caracterizeaza si individualizeaza un om particular.
In calitate de concept, personalitatea este obiectul ultim si prin urmare cel mai complex al psihologiei (Richard Meili, 1968). Asa cum organizarea structural-functionala a individului se diferentiaza si se specializeaza in timp, tot asa si ansamblul insusirilor psihice ale persoanei suporta de-a lungul timpului un proces de structurare in urma caruia nu numai ca se diferentiaza intre ele, dar se si valorizeaza devenind unice. Nota de calitate adaugata personalitatii ii confera acesteia apelativul de valoare suprema (Neculau). Ph. Lersch arata in 1954 ca personalitatea se refera la ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
