Stiinta economica este deseori perceputa ca "stiinta abundentei" sau "a raritatii
factorilor de productie". Majoritatea aspectelor sesizate de un specialist in economie
este rezultatul faptului ca dorintele depasesc deseori posibilitatile de implinire a
acestora
Oamenii sunt permanent motivati sa-si maximizeze dorintele cu scopul de a le si
satisface, ceea ce-i situeaza indubitabil intr-o competitie continua pentru ca ei doresc in
acelasi timp bunuri rare pentru care exisa resurse rare. Cumparatorii concureaza pentru
a-si apropia bunurile insuficiente la preturile cele mai mici, in timp ce furnizorii
concureaza pentru a-si fideliza cumparatorii capabili sa plateasca preturi acoperitoare.
Cu alte cuvinte, raritatea resurselor pe fondul de abundenta a dezideratelor (nevoilor),
determina indivizii si organizatiile sa concureze intre ei. In acest sens, stiinta
economica poate fi desemnata ca stiinta competitiei.
Competitia poate fi definita ca o stare de fapt in care doua sau mai multe parti se
afla intr-o dizarmonie de interese pentru ca atingerea scopurilor propuse este partial sau
total antinomica. Una din formele de manifestare a concurentei apare atunci cand
indivizii sau organizatiile se confrunta pentru a obtine rezultate similare dar uneori
reciproc exclusive (de exemplu atunci cand partile vor sa vanda sau sa cumpere acelasi
produs sau serviciu". Organizatiile care se straduiesc sa vanda acelasi tip de bunuri sau
servicii, sunt considerate concurenti Totusi, competitia apare atunci cand indivizii sau
organizatiile se afla in dizarmonie de interese chiar daca acestea sunt complementare.
De exemplu: cand o parte doreste sa vanda mai scump, iar alta sa cumpere mai ieftin.
4
Din acest punct de vedere oricine se afla intr-o permanenta competitie cu un numar
mare de actori economici in cadrul unui anumit climat economic.
Competitia nu este doar o stare de fapt ci si un detonator al cresterii economice,
atat la nivelul unei companii, cat si la nivelul unei economii nationale, regionale sau
globale.
La nivel microeconomic, competitia este determinantul care motiveaza firmele
sa caute cele mai inovative cai de a obtine maximum de rezultate cu minimum de
eforturi (utilizarea optimala a factorilor de productie) sau sa obtina cele mai bune
rezultate cu aceleasi resurse. La nivel macroeconomic, concurenta asigura ca doar
companiile dinamice, bine ghidonate managerial vor supravietui intr-un climat
economic in continua redefinire.
Pentru orice firma, este un truism faptul ca, concurenta si competitivitatea sunt
esentiale pentru supravietuire si pentru atingerea obiectivelor.
Prin urmare, competitia trebuie inteleasa, iar fundamentele competitiei trebuie
studiate.
In prezent, specialistii in domeniu considera ca, este greu sa se imagineze un
sector economic care sa nu fie semnificativ influentat de procesele de
internationalizare. Pe fondul procesului de globalizare prin regionalizare si al
maturizarii gruparilor economice regionale coexistente cu un sistem comercial
multilateral, atat fluxurile comerciale s-au dinamizat semnificativ, cat si fluxurile de
capital. Pe axele tuturor fortelor mentionate, este tot mai prezenta internationalizarea.
Acest proces este un lucru comun si tot mai evident in cadrul fortelor pietei. Procesul
de internationalizare, este tot mai evident chiar si fara analizele statisticii internationale.
Problema de fond care se ridica se refera la determinantii internationalizarii concurentei
si la consecintele acesteia. Se impune analiza succinta a unor axe de abordare cum ar fi:
de la concurenta interna la cea internationala; de la concurenta internationala la cea
globala; de la concurenta la competitivitate.
Elaborarea strategiei de patrundere si dezvoltare pe piata externa este un
atribut important al managementului firmei cu vocatie internationala. Ea presupune luarea
in considerare a evolutiei mediului international (analiza mediului extern pentru
evidentierea oportunitatilor si riscurilor de afaceri) si a potentialului firmei respective
5
(diagnosticul firmei pentru stabilirea avantajelor si dezavantajelor acesteia in
competitia internationala).
Managementul international se particularizeaza prin climatul in care se
desfasoara activitatea economica a firmei: piata internationala , tranzactiile
internationale presupunand accesul la piete noi, ceea ce impune firmelor adaptarea la
necesitatile si oportunitatile specifice. Aceasta piata prezinta o serie de caracteristici,
cum sunt:
- diversitatea si complexitatea elementelor componente ale economiei
mondiale (firme, economii nationale, grupari integrationiste, organizatii
internationale) necesita strategii si tactici specifice de afaceri, ceea ce implica
o abordare interculturala in planul managementului;
Albaum G.: Standskov I. - International Marketing and Export Management ,
1984: Addison - Wesley
2. Alexandru Puiu, Management International, Ed. Independenta Economica, Pitesti,
2003.
3. Alina Profiroiu, Irina Popescu, Bazele administratiei publice, Ed. Economica,
Bucuresti, 2004
4. Anda Mazilu: "Productia integrala integrata, expresia actuala a procesului de
globalizare"; Studiu Institutul de economie mondiala; Bucuresti 1999.
5. B. Commelin, Europa economica, Institutul European, 1998.
6. Dem.N.N.Ghita, Imperialismul protectionismului si subjugarea liberalismului,
Tipografia Bucovina, Bucuresti, 1934
7. Dumitru Miron, Comert international, Ed. ASE, 2003,
8. F.A. Hayek, Droit, legislation et liberte
9. Florin Burada -Parteneriatul U.E.-C.E.F.T.A., Tribuna Economica Nr. 48 din 1
decembrie 1999.
139
10. Hopkinson, N, "Competing the GATT Uruguay Round:Renewed Multilateralism
or a eorld of Regional Trading Blocs", Wilton Park Paper 61, HMSO, London,
august 1992.
11. Ioan Popa, Tranzactii comerciale internationale, Ed. Economica, Bucuresti, 1997.
12. John D. Daniels - "Internationals Business", Addison Wesley Publishing
Company, January 1996, Part 6, Chapter 15 - "Collaborative Strategies".
13. John Oliver Wilson - The Power Economy - Building an Economy that works,
1995.
14. L.von Mises , Economie Calculation in a socialist commonwealth, 1920,
republicat in F.A.Hayek (ed.), collective economic planning , Routledge Kegan
Paul , Londra,1936.
15. Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Ed. Economica, Bucuresti,
2003.
16. Martin Mendelsohn - "Guide to Franchising", 5th edition, Cassell Publisher
Limited, England 1992
17. McKinnon, Ronald I., The order of Economic Liberalization: Financial control in
the transition to a market Economy, 1991
18. M. Manoilescu, Fortele nationale productive si comertul exterior-teoria
protectionismului si a schimbului international, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1986.
19. Pascal Salin, Lebre-echange et protectionnisme, 1991.
20. S. Brociner A., Europa monetara, Ed. Institutul European, Iasi, 1999.
21. S. Dumitrescu, A. Bal, Economie mondiala, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
22. S. Dumitrescu, G. Marin, O. Puiu, Economie mondiala, Ed. Independenta
Economica, 2003.
23. Sterian Dumitrescu, Ion Nita, Iuliana Ciochina, Uniunea Europeana, Independenta
Economica, 2002.
24. Tribuna Economica, nr. 27/1999, (M. Stoian, Protejarea economiei comunitare).
25. Veronica Muresan - "Parteneriatul U.E. - C.E.F.T.A., seminarul international de
la Timsoara" - Tribuna Economica Nr. 48 din 1 decembrie 1999.
26. Willis L. Peterson - "Principles of Economics", Homewood Illinois 1989
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
