In lucrarea de licenta intitulata "Contributia lui Mihail Manoilescu la fundamentarea comertului international", am incercat sa analizez cu atentie una dintre temele care au generat si va genera si in viitor aprige dispute atat in teorie, cat si in practica economica universala din ultimele secole, aceea a comertului international prin prisma celui care a fost Mihail Manoilescu. Trebuie precizat faptul ca procesele de globalizare, incepute cu mult timp in urma, se accelereaza odata cu inaintarea pe spirala evolutiei, iar fiecare entitate economica este tot mai mult influentata de modul cum participa la aceste realitati, cat de mult se implica dar mai ales ce rezultate obtin.
A devenit un truism cotidian faptul ca, in perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial, comertul international a inregistrat si inregistreaza ritmuri superioare comparativ cu cresterea productiei interne a statelor lumii. Mai mult decat atat, in perioada postbelica sau produs modificari semnificative in chiar structura fluxurilor economice internationale, iar mecanismele comerciale internationale se constituie in importante instrumente ale redistribuirii valorilor intre tarile partenere, ca si ale perpetuarii decalajelor de dezvoltare pe planeta Pamant.
Prin trecerea la mecanismele economiei concurentiale a fostelor tari ,,socialiste" din centrul si estul Europei si a celor apartinand spatiului fostei U.R.S.S., extinderea Uniunii Europene, este de presupus ca va creste rolul Europei ca centru de putere economica.1
O caracteristica esentiala si permanenta a continutului schimburilor internationale de-a lungul timpului o constituie caracterul asimetric al raporturilor economice dintre tarile cu niveluri diferite de dezvoltare. Baza teoretica a analizei raporturilor economice internationale, sa format intr-un proces indelungat si greoi, presarat cu reusite, dar si cu esecuri indelung repetate. inceputurile pot fi in antichitatea greceasca, in operele lui Aristotel, Platon sau Xenofon, dar odata cu inceputurile Epocii Moderne (secolul al XVI- lea), exista primele incercari de analiza mai ordonata si cu caracter sistematic a raporturilor economice internationale. Primul model este mercantilist, dezvoltat intr-o perioada de aproximativ 250 de ani, intre secolele XVI- XVIII, iar substanta lui esentiala o constituie balanta comerciala excedentara, desi a fost criticata vehement si respinsa timp de aproape trei secole, aceasta sia luat revansa in a doua jumatate a secolului al XX- lea, prin succesul obtinut in dezvoltarea lor de unele dintre economiile al caror mecanism a fost de tip neomercantilist (Japonia,
1 Popescu Gh., Modele de comert international, Editura Corvin, Deva, 2001, p.20.
Contributia lui Mihail Manoilescu la fundamentarea comertului international
5
Coreea de Sud, Taiwanul etc.) sau de realizarile tuturor tarilor care au reusit sa mentina o balanta comerciala excedentara. Un alt model il reprezinta modelul fiziocrat, adica al balantei comerciale echilibrate, care sa dovedit mai putin generos in comparatie cu cel mercantilist, iar mai mult decat atit, gresit si infirmat de evolutiile ulterioare din economia reala. Cu privire la al treilea scenariu de analiza a comertului international, acesta il constituie fascinantul model classic, a carui avantajul absolut il reprezinta costurile comparative si avantajele relative, respective teoria valorilor internationale care formeaza esenta si continutul acestui model, ale carui ecouri in timp nu s-au stins niciodata.
Trebuie precizat ca la nivel international, contributiile ganditorilor Adam Smith (1723-1790), David Ricardo (1772-1823), John Stuart Mill (1806-1873), Jean Baptiste Say (1767 - 1832) si Robert Thomas Malthus (1766 - 1834) au daruit lumii modelul cel mai cunoscut si larg acceptat, aplicat in teoria si practica schimburilor economice internationale, fiind fondatori ai liberalismului economic, desi au o viziune pesimista referitor la evolutia pe termen lung a societatii, abordand societatea prin prisma divizarii in clase sociale care se infrunta in jurul repartitiei venitului national, situand munca pe primul plan al preocuparilor lor stiintifice. Deosebirile dintre acesti ganditori si predecesorii lor, precum si ceea ce marcheaza debutul noii stiinte este recunoasterea tot mai raspicata a faptului ca realitatea economica constituie un sistem cu autoreglare2. De fapt, este vorba de perioada in care sistemul economiei de schimb tindea sa se generalizeze si sa treaca in faza sa avansata - faza de economie de piata, rezultand "sistem modern in care fiecare agent este liber de a intreprinde si a poseda, in care produsele si serviciile sunt destinate schimbului, iar nivelurile de productie side preturi rezulta din jocul liber al cererii si al ofertei, un sistem in care obiectivul cel mai frecvent al intreprinzatorului este profitul".3
De asemenea economistul german Friedrich List (1789- 1846) a dat lumii un nou model a carui esenta o formeaza protectionismul educator temporar, ridicand reflectia teoretica la nivel de practica, teoria la nivelul politicii, interesul individual la cel national, considerand ca saltul hotarator in devenirea oricarei natiuni, spre civilizatie avansata, se realizeaza in etapa agricola- industriala. Obiectivul central al acestei etape este formarea industriei si - cu deosebire - a industriei constructiilor de masini4.
Pe plan national ganditorul liberal roman Mihail Manoilescu (1891- 1950) a reusit sa inscrie, in perioada interbelica o contributie de exceptie in analiza mecanismelor comertului
1. Arias G., Critica asupra lucrarii Fortele nationale productive si comertul exterior. Teoria protectionismului si a schimbului international, La Gherarchia, 1932.
2. Backhouse R., Economists and the Economy, 2d Edition, Transaction Publishers, New Brunswich, USA, 1994.
3. Botez O., European and Latin-American Appreciation of the Work of Professor Mihail Manoilescu, Revista Romana de Statistica - Supliment Trim II/2012.
4. Cauwes P., Cours d' economie politique, Editura Larose&Forcel, Paris,1893.
5. Ciurea I., Economie, Editura Universitatii din Pitesti, 2005.
6. Diamandi S., Galeria oamenilor politici, Bucuresti, Editura Gesa, 1991
7. Dogaru V., Schema generalizata a lui Manoilescu privind schimbul international de bunuri - o prezentare generala, Casa Academiei Romane, Bucuresti, 2006.
8. Fausto B, Estado novo no contexto internacional, Repesando o Estado Novo. Rio de Janeiro, Editura Fundacao Getulio Vargas, 1999.
9. Ghiocel V., Declaratie a unui fost student al lui Mihail Manoilescu din anul universitar 1941- 1942.
10. Hausman D. M., s.a., Filozofia stiintei economice. Antologie. Editura Humanitas, Bucuresti, 1993.
11. Isarescu M.C., Reflectii economice. Piete, bani, banci, Editura Expert, Bucuresti, 2006.
12. List F., Sistemul national de economie politica, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1973.
13. Manoilescu M., Fortele nationale productive si comertul exterior. Teoria protectionismului si a schimbului international, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986.
14. Manoilescu M., Memorii, vol. I si II, Bucuresti, 1993.
15. Manoilescu M., Dictatul de la Viena, Bucuresti, 1941.
16. Manoilescu M., Curs de economie politica si rationalizare.
17. Manoilescu M., incercari in filosofia stiintelor economice, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 1938.
18. Manoilescu M., Theorie dit protectionnisme ci de l'echange international, Paris, Giarcl, 1929.
19. Manoilescu M., Productividad del trabajo y comercio exterior," Economaa, VIII, 22-23, 1947.
Contributia lui Mihail Manoilescu la fundamentarea comertului international
69
20. Muresan D., Tasnadi A., Paiusan R., s.a., Doctrine economice - Gandirea economica romanesca in perioada interbelica, curs ASE, Bucuresti, www.biblioteca-digitala.ase.ro.
21. Nechita V., Mihail Manoilescu creator de teorie economica, 1993.
22. Ohlin B., laureat al Premiului Nobel pentru economie, 1977.
23. Qules F., Lucrare de doctorat asupra teoriei protectioniste a lui Mihail Manoilescu.
24. Paiusan R., Cretu A., Hristache D., Peptan E., Receptarea operei lui mihail manoilescu in gandirea economica de limba germana, Revista Economia Seria Management, Vol. 7, Nr. 2 Special, 2004.
25. Paiusan R., Curs Mihail Manoilescu - Capitolul Profesorul Manoilescu, www.biblioteca-digitala.ase.ro.
26. Pareto V., Manuel d- economie politique, Paris, 1927, p.508.
27. Paiusan R., Gandirea economica romaneasca in perioada interbelica, Editura ASE, Bucuresti, 2006.
28. Popescu Gh., Modele de comert international, Editura Corvin, Deva, 2001.
29. Puscaciu F. D., Comert international, Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti, 2004.
30. Rada I.C., Economie generala I, Editura Asociatiei ,,Societatea Inginerilor de Petrol si Gaze", Bucuresti, 2009.
31. Ricardo D., Opere alese, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1959.
32. Smith A., Avutia natiunilor, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1962.
33. Sommer L., Freihamdel und Schutzzoll in ihrem Zusamenhang mit Geldtheorie und Wahrungspolitik, 1926.
34. Suta-Selejan S., Probleme de epistemologie economica, in Mihail Manoilescu - creator de teorie economica, Editura Cugetarea, Iasi, 1993.
35. Suta N., Miron D., Suta- Selejan S., Comert international si politici comerciale contemporane, Editura Eficient, Bucuresti, 1997.
36. Ugo Spirit, Revista ,,Leonardo", martie 1932.
37. Walras L., Elements d- economie politique pure, 1874.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
