Toate definitiile date comunicarii umane, indiferent de scolile de gandire carora le apartin sau de orientarile in care se inscriu, au cel putin urmatoarele elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informatii, idei, opinii, pareri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul.
Nici un fel de activitate, de la banalele activitati ale rutinei cotidiene pe care le traim fiecare dintre noi zilnic si pana la activitatile complexe desfasurate la nivelul organizatiilor, societatilor, culturilor, nu poate fi conceputa in afara procesului de comunicare.
Lumea exterioara, natura in varietatea ei, ca si nenumaratii indivizi, semeni ai nostri si, uneori, noi insine, cu totii emitem semnale, in afara sau spre propria noastra persoana. Ni se intampla apoi, sa adunam, sa primim sau sa captam aceste semnale, pentru a le da, gratie raportarii lor la experiente sau constructii anterioare, valoare de semn: devenim, prin urmare, receptori ai unor informatii pe care le-am interceptat din intamplare, chiar daca nu ne erau direct destinate.
Transformarea semnalelor captate in semne, care sa ne puna in garda (si sa ne informeze) in legatura cu unele posibilitati sau pericole apropiate, presupune interpretarea lor, prin apelul la un cod adecvat, testat in prealabil.
Pentru a fi pus in jonctiune cu un cod adecvat, semnalul a trebuit mai intai, sa depaseasca un anumit prag de intensitate si sa poata fi distins si selectat, in ciuda interferarii cu alte semnale, creand zgomot in jurul lui.
In plus, a trebuit ca indicatia pe care am decis sa o consideram drept decodor sa dobandeasca, in cadrul relationarii cu acest cod, o valoare de probablilitate suficienta pentru a ne insufla o oarecare certitudine.
Cu toate acestea, e importat ca impactul semnalelor, ca si cel al decodarii lor sa nu provoace o surpriza sau un soc prea puternic, declansand unele procese emotionale de aparare, care, la randul lor, ar diminua sansa receptarii unei indicatii utile pentru conduita noastra. Deoarece ne pune in stare de alarma, stresul nu ne poate ghida. Informatia este furnizata de unele semnale care nu sunt neaparat orientate, dar care pot fi si dirijate. O informatie dirijata in mod intentionat devine un mesaj.
Acesta presupune existenta unui destinatar sau acceptator, si nu doar a unui receptor sau captator; el implica, de asemenea, existenta unui emitator sau destinator si, in aceeasi masura, a unui codificator, nu numai a unei instante de decodare.
Informatii si mesaje Orice mesaj presupune emiterea unei informatii, prin semnale codificate, in directia unei tinte determinate, cel mai adesea un interlocutor, fara retur obligatoriu; la fel se intampla si in lumea vegetala si in cea animala. Totusi, in cazul oamenilor, aceasta emisiune se efectueaza intr-un context de obiective si de roluri, conform unei codificari cuprinzand posibile distorsiuni.
Acestea pot proveni din discordantele de atitudine sau de conceptie (prevazute sau nu) dintre emitent si receptor ...
VASILE TRAN, IRINA STANCIUGELU - "TEORIA COMUNICARII" - EDITURA COMUNICARE. RO, BUCURESTI
MARINESCU VALENTINA - "INTRODUCERE IN TEORIA COMUNICARII - PRINCIPII, MODELE, APLICATII" - EDITURA TRITONIC, BUCURESTI, 2003
DEFLEUR M. , DENNIS E. - "UNDERSTANDING MASS COMUNNICATION" - HOUGHTON MIFFLIN COMPANY, BOSTON, 1991
CRISTINA COMAN - "RELATIILE PUBLICE SI MASS - MEDIA" - EDITURA POLIROM, IASI, 2000
MCQUAIL D. , WINDHAL S. - "MODELE ALE COMUNICARII PENTRU STUDIUL COMUNICARII DE MASA" - EDITURA COMUNICARE. RO, BUCURESTI, 2001
DINU M. - "COMUNICAREA" - EDITURA ALGOS, BUCURESTI, 2000
PHILLIP KOTLER - "MANAGEMENTUL MARKETINGULUI" - EDITURA TEORA, BUCURESTI
DAN CRACIUN - "PSIHOLOGIE SOCIALA"
ANDRE DE PERETTI, JEAN ANDRE LEGRAND, JEAN BONIFACE - "TEHNICI DE COMUNICARE" - EDITURA POLIROM, BUCURESTI, 2001
CHARLES U. LARSON - "PERSUASIUNEA. RECEPTARE SI RESPONSABILITATE" - EDITURA POLIROM, BUCURESTI, 2003
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
