Dobanda este analizata in legatura cu imprumuturile banesti si considerata in sens restrans, ca reprezintandA : recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp (Keynes, Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor) partea din plusvaloare incasata de creditor (persoana fizica sau juridica) de la debitor, ca plata pentru capitalul de imprumut cedat (Kiritescu, Moneda. Mica enciclopedie) pretul pe care oamenii il platesc pentru a obtine resursele acum in loc sa astepte pana vor castiga banii cu care sa cumpere resursele o prima platita pentru a intra in stapanirea curenta a resurselor (Heyne, Modul economic de gandire) Dobanda este in mod firesc comuna cu conceptul de capital si cu elementele timp si risc.
Rolul capitalului in activitatea economica este acela de a contribui la sporirea productiei, la cresterea productivitatii, indiferent ca provine din resurse proprii sau imprumutate. In aceasta acceptiune, dobanda este un excedent, ce revine sub forma de venit oricarui posesor a unui capital antrenat intr-o activitate economica (Economie Politica - Note de curs), este pretul specific platit pentru orice capital care constituie o alta categorie de factori de productie (Samuelson, LEconomique). Dobanda este recompensa ce revine posesorului de capital pentru aportul adus la productie; ea este pretul pentru a pune economia in serviciul investitiei (Andre Page, Economie politique). Daca pentru resursele imprumutate se considera justificata dobanda, atunci, gandind economic, ea se cuvine si resurselor proprii folosite in calitate de capital. Nici un posesor de economii nu si le-ar utiliza pentru investitii proprii daca n-ar spera sa obtina un echivalent cu dobanda pietei.
Tocmai speranta obtinerii unui venit din utilizarea capitalului il determina sa economiseasca si sa investeasca. Venitul cuvenit posesorului capitalului, la nivelul dobanzii pietei, se justifica prin faptul ca, prin utilizarea capitalului in prezent, are loc sporirea productiei, cresterea productivitatii si castigurilor viitoare.
Dobanda nu este, deci, o caracteristica doar a capitalului imprumutat, ci a oricarui capital, prin a carui folosire sporesc resursele viitoare.
Daca posesorul capitalului este si intreprinzator, el va insusi in mod direct, din vanzarea marfurilor, remuneratia capitalului echivalenta cu dobanda pietei ca parte a profitului normal, minimum sau necesar; daca el il da cu imprumut, va primi dobanda, ca venit indirect, printr-un act de imprumut, de la debitor.
Pentru debitor, dobanda este un cost, o plata inclusa in costul de productie. El plateste dobanda pentru a intra in stapanirea curenta a resurselor, care este mai de pret decat stapanirea viitoare a acelorasi resurse. Atata timp cat oamenii cred ca isi pot spori productivitatea in viitor, prin intrarea, in prezent, in stapanirea resurselor si crearea de capital din ele, vor fi dispusi sa plateasca o prima pentru a obtine resursele acum, in loc sa ...
BASEL COMMITTEE ON BANKING SUPERVISION - "PRINCIPLES FOR THE MANAGEMENT AND SUPERVISION OF INTEREST RATE RISK" - JULY, 2004 - HTTP
"INTEREST RATE RISK" - COMPTROLLERS HANDBOOK, NARRATIVE - JUNE 1997, PROCEDURES, MARCH, 1998
"STADIUL PREGATIRII PENTRU APLICAREA REGLEMENTARILOR BASEL II IN SISTEMUL BANCAR ROMANESC" - SEMINARUL "MANAGEMENTUL RISCULUI IN PERSPECTIVA BASEL II", EDITIA A II - A
MIHAIL ION - "MANAGEMENTUL ACTIVELOR SI PASIVELOR BANCARE" - NOTE DE CURS, MARTIE, 2005, BUCURESTI
WILLIAM B. ENGLISH - "INTEREST RATE RISK AND BANK NET INTEREST MARGINS" - BIS, QUARTERLY REVIEW, DECEMBER, 2002
ANDREW KURITZKES, TIL SCHUERMANN, SCOTT WEINER - "DEPOSIT INSURANCE AND RISK" - 2002
KURITZKES ANDREW, TIL SCHUERMANN, SCOTT M. WEINER - "STUDY ON THE RISK PROFILE AND CAPITAL ADEQUACY OF FINANCIAL CONGLOMERATES" - 2001
CONSTANTINOS STEPHANOU - "REGULATING MARKET RISK IN BANKS - THE OPTIONS BANKING SYSTEMS" - DECEMBER, 1996
GEORGE H. HEMPEL, DONALD G. SIMONSON - "BANK FINANCIAL MANAGEMENT" - 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
