Asistența medicală prin asigurare

Odata cu proclamarea independentei Republica Moldova a pasit pe calea reformarilor socioeconomice, pe calea reconstruirii societatii in noile relatii economice de piata. Aceste reforme s-au rasfrant si asupra domeniilor sociale: invatamant, protectie sociala, sanatate, cultura.

Sanatatea reprezinta un bun si un drept fundamental al omului. Mentinerea sanatatii intr-o stare buna este o conditie obligatorie pentru dezvoltarea durabila a oricarei natiuni. Republica Moldova, aflandu-se in tranzitie spre o economie de piata, spre o societate democratica, trece printr-o perioada de criza a tuturor institutiilor sociale. Pentru depasirea acestei crize, este foarte important de a intreprinde masuri imediate si eficiente in vederea mentinerii si ameliorarii sanatatii populatiei.

Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sanatatea reprezinta o "bunastare armonioasa din punct de vedere fizic, spiritual si social si nu doar absenta unor patologii sau infirmitati". Sanatatea publica in ansamblu constituie un bun national.

Unul dintre factorii de care depinde in mod direct dezvoltarea societatii il constituie sanatatea populatiei. Intr-o societate cu un indice de sanatate scazut, cu un nivel de morbiditate inalt, cu o pondere mare a maladiilor sociale nu poate fi planificata o dezvoltare sociala si economica durabila.

Nivelul inalt de morbiditate a populatiei este un factor destabilizator, avand un impact foarte mare in acest sens. Intr-o societate in care sunt frecvente cazurile de pierdere temporara a capacitatii de munca, unde este inalt nivelul de traumatism in productie, unde sunt frecvente epidemii de maladii contagioase si sociale, unde productivitatea muncii este redusa si ca urmare, costurile cresc si marfa (serviciile) devine necompetitiva. Gradul inalt de invalidizare a populatiei, atat congenitala, cat si capatata, lipsa masurilor de reabilitare si plasament in campul muncii a persoanelor cu dizabilitati, conduc direct la majorarea brusca a cheltuielilor publice si, concomitent cu cazurile de pierdere temporara a capacitatii de munca, sporeste instabilitatea economica. Astfel, o societate bolnava nu poate avea o dezvoltare economica durabila.

Actualitatea temei. Din anul 1991 Republica Moldova efectueaza trecerea la economia de piata in conditiile unei crize social-economice. Una din conditiile necesare pentru functionarea normala a tuturor domeniilor vietii societatii este dezvoltarea si implementarea in practica a unor metode de reglementare si dirijare in domeniul sanatatii. Reducerea resurselor bugetare, insuficienta resurselor materiale si procentul inalt al creditelor au facut ca politica bugetara a Moldovei sa fie cu mult mai dura (C. Etco, M. Ciobanu 1999). Asigurarile medicale implementate in Republica Moldova au scopul de a majora considerabil alocarile financiare in sistemul de sanatate si de a spori eficienta utilizarii surselor acumulate. Asigurarile medicale sunt forma de activitate a sistemului ocrotirii sanatatii care impune crearea relatiilor de piata cu toate legile caracteristice acestor relatii. Intre asigurarile medicale obligatorii (AMO) si asigurarile medicale facultative (AMF) exista unele deosebiri in ceea ce priveste calitatea serviciilor medicale prestate de catre institutiile medicale (Busse R., Etco C, 1999; Ciocanu M., 1996; Mereuta I., Russu Gh., 1999). Relatiile de oferta - cerinta, calitate - cost sunt caracteristice numai asigurarilor facultative, deoarece acestea respecta toate caracteristicile relatiilor de piata. Asigurarile obligatorii de sanatate, avand un aspect social pronuntat, nu pot respecta aceste legi (Etco C., 1999; Tintiuc D., 2002; Busmachiu E., Casian A., 2002).

Asigurarile facultative de sanatate acopera cheltuielile pentru serviciile care nu sunt incluse in Pachetului Unic de servicii medicale, prestate prin intermediul asigurarilor obligatorii de sanatate, sau aceleasi servicii, dar la un nivel si cu un confort sporit. Prin urmare, sistemul asigurarilor facultative reduce deficitul de acordare a serviciilor medicale necesare pentru tratament, deficit caracteristic sistemului obligatoriu de asigurare (Bayme A., 1997; Etco C., Reabov E., Marin M., 1999).

Prin asigurarile facultative persoanei asigurate i se acorda dreptul de a alege institutia medicala, termenul de prestare a serviciilor medicale necesare, servicii medicale de o calitate, un confort si un volum sporit.

Cunoasterea profunda a subiectului asigurarilor medicale, a aspectelor comune si a celor specifice ale asigurarilor medicale obligatorii si facultative are o importanta vitala pentru sistemul ocrotirii sanatatii din Republica Moldova in situatia economica actuala. Asigurarile medicale reprezinta un segment al managementului medical, care este strans legat de stiintele economice care cerceteaza asigurarile in general. Pana in prezent, din cauza plasarii interdisciplinare a asigurarilor medicale, ele nu s-au bucurat de o atentie necesara din partea stiintei. Metodele de creare a conditiilor si programelor de asigurari medicale cercetate in lucrarea data, care sunt cele mai importante acte normative ale acestor asigurari, permit de a argumenta stiintific principiile lor si au o importanta majora atat pentru asigurarile obligatorii, cat si pentru cele facultative. Problemele privind relatiile dintre institutiile medicale si companiile de asigurari, privind tehnologiile de deservire a pacientilor asigurati, cercetate in lucrare, au in prezent o mare semnificatie pentru managementul institutiilor medicale (Damascan Gh., 2005; ?????? ?., 1998).

Ocrotirea sanatatii ocupa un loc de frunte in economia tuturor statelor. In statele apusene cheltuielile pentru sistemul de sanatate constituie de la 6% pana la 15% din produsul intern brut (PIB), iar populatia ocupata in sistemul de sanatate alcatuieste de la 5% pana la 10% din volumul total al fortei de munca. Aceste cifre au o mare importanta pentru serviciile pe care le presteaza sistemul de sanatate, pentru producerea, exportul si importul diferitor

. Abe T. The Merits and Demerits of Introduction of Prospective Payment Systems. What Does DPC (DRG for Japan) Bring? //Utobrain, Tokyo, Japan, 2003, 237 p.

2. Affeld, D. (1997) Regulations for Sickness Funds and Health Insurance ?ompanies Activities in Germany. Workshop on Regulating Health Insurance Companies in Russia. Federal Fund of Mandatory Health Insurance, Moscow, 16-18 September.

3. Arai K. Deployment of cost accounting of various services in the departments of

hospitals in United States. // Hitotsubashi Ronsou 1999, 121(5), p. 94-115. 4. Arai K. Development of hospital cost accounting in United States. //Hitotsubashi onsou

1998, 120(5), p.151-173.

4. Audit Commission (1995). National Report. The Doctor?s Tale : The Work of Hospital Doctors in England and Wales. London: HMSO.

5. ABI (2000). The Private Medical Insurance Market. London: Associatioon of British Insurers

6. Anuarul statistic al Republicii Moldova 1997-2003 // Departamentul Analize Statistice si Sociologice. Chisinau, 1999.

7. Bennett C.L.,Schwarz B. and Marberger M. Health care in Austria: universal access, national health iinssurance and preivate health care.// Journal of the American Medical Association, 1993.

8. Burlacu N., Cojocaru V. Problemele managementului in perioada de tranzitie la economia de piata in Moldova. // Economie si finante, 1996, nr.1, p.17-22.;

14. Beck K., Zwifel P. Cream-skimming in deregulated social health insurance: evidence from Switzerland, Developments in Health Economics and Publlic Policy. 1998 - 6:211- 27.

9. Besley T., Hall J. si Peterson I. Private and public health insurance in the UK.

European Economic Review, 1998.

10. Breuil -Genier P. Generaliste puis specialiste: un parcours peu frequent. INSEE Premiere, 2000.

11. Busse R. Health Care Szstem in Transition: Germany. Copenhagen: European

Observatorz on Health Care Szstems, 2000.

12. Busse R., Struck P., Marshall T., Pyrmula R. and Petrakova A. (2000) Health Care Systems in Transition: Czech Republic. Copenhagen: European Observatory on Health Care Systems.

13. Busmachiu E., Casian A. Sistemul asigurarilor sociale: Reforma, strategiile si directiile de dezvoltare in Republica Moldova. // Informatie de sinteza, Rubrica SATI si INEI, Chisinau, 2002, 50 p.

14. Berdaga V., Stefanet S., Bivol O. Accesul populatiei Republicii Moldova la serviciilemedicale. // Document al UNICEF, 2001.

15. Anuarul statistic al Republicii Moldova 1997-2003- // Departamentul Analize statistice si Sociologice. - Chisinau. - 2004.

16. Burlacu N., Cojocaru V. Problemele managementului in perioada de tranzitie la economia de piata in Moldova. // Economie si finante, 1996, N1, p.17-22.;

17. Byme A. The voluntary Health Insurance Board: prospects for survial in a competitive environmen., Administration, 1997.;

18. Breuil -Genier P., Generaliste puis specialiste : un parcours peu frequent. INSEE Premiere, 2000.;

19. Busse R. Health Care Szstem in Transition: Germany. Copenhagen: European

Observatorz on Health Care Szstems, 2000.;

20. Busmachiu E., Casian A. Sistemul asigurarilor sociale : Reforma, strategiile si directiile de dezvoltare in Republica Moldova. // Informatie de sinteza, Rubrica SATI si INEI - Chisinau, 2002, 50p.;

21. Burlacu N., Cojocaru V. Problemele managementului in perioada de tranzitie la

economia de piata in Moldova. // Economie si finante, nr.1, 1996, p.17-22.

22. Cecan M. Sistemul de sanatate publica la etapa de tranzitie spre relatiile economiei de piata. // Curierul medical, 1993 nr.3-4, p. 12.

23. Chen GJ, Feldman SR. Economic aspect of health care systems. Advantage and

disadvantage incentives in different systems. // Dermatol Clin. 2000 18(2), p.211-215.

24. Ciobanu M., Sava V., Ciocanu M., Asigurari de sanatate in Republica Moldova. // Chisinau "Prag-3" 1996, 94p.

25. Cleverley W. Essentials of health care finance. // Aspen Publications 1992. - 492 p. 144

26. Coca E. Les inegalites entre hopitaux. // Berger-Levrault Paris 1995, 479 p.

27. Constitutia Republicii Moldova // Chisinau, 1994;

28. Ciobanu M., Sava V., Ciocanu M. Asigurari de sanatate in Republica Moldova. // Chisinau, 1996.;

29. CEA, 1997 Health Insurance in Europe 1997. Paris: Comite Europeen des Assurances.; 67. Ciobanu I. Managementul strategic. // Iasi, Editura Polirom, 1998.;

30. CEA, 2003 Annual Report 2003. Paris: Comite Europeen des Assurances.103;

31. C. Etco Unele aspecte ale asistentei medicale in SUA .Curier Medical 1995 N 5-6 pag 53-56);

32. Etco C., Reabov E., Marin S. Experienta unor