Intr-un parc din mijlocul orasului Haga se inalta impunatoarea silueta a Palatului Pacii.
Construit intre 1908 si 1913 in stil flamand, palatul a fost destinat, initial, sa adaposteasca, asa cum adaposteste si astazi, Curtea Permanenta de Arbitraj, institutie in care, la inceputul secolului nostru, multi oameni politici, precum si multi juristi entuziasti isi pusesera nadejdile pentru instaurarea unei trainice paci universale. In zilele noastre Palatul Pacii este cunoscut mai cu seama pentru ca in el, in afara de alte institutii juridice, se afla sediul Curtii Internationale de Justitie, cea mai inalta institutie judecatoreasca a lumii, organ principal de justitie al Organizatiei Natiunilor Unite.
Deschis publicului, Palatul Pacii din Haga este vizitat in fiecare an de zeci si poate de sute de mii de oameni veniti din toate colturile lumii. Vizitatorii care pasesc in curtea palatului sunt de obicei turisti, oameni veniti sa-si petreaca vacantele, sa-si incante privirile la vederea unor lucruri necunoscute lor.
Probabil ca cei care calca pragul celei mai inalte instante a lumii contemporane se intreaba pe ce cai oamenii care lucreaza la Curtea Internationala de Justitie pot influenta pastrarea si intarirea pacii in lume.
Principiile pe baza carora a fost infiintata si activeaza Curtea Internationala de Justitie sunt principii care reflecteaza dorinta de a incredinta solutionarea diferendelor ivite intre state unei inalte instante judecatoresti, ce urmeaza sa le solutioneze in baza principiilor de drept international.
Este de observat ca ideea de justitie internationala a fost acceptata cu mai multa usurinta decat formele concrete de organizare si activitate in care aceasta idee urma sa se realizeze. Inca din secolul trecut, juristii propuneau conducatorilor de state diverse forme pentru viitoarele instante ale justitiei internationale.
Parerile diferite care se formasera in fiecare stat, o anumita prudenta a oamenilor politici in fata unui organ international de conceptie noua, interesele deosebite ale guvernelor au facut ca justitia internationala sa ia, la inceputul veacului nostru, forma modesta a Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga.
Cu toate greutatile in care a activat, Curtea Permanenta de Arbitraj a avut meritul sa demonstreze utilitatea si posibilitatea activitatii unor instante de justitie internationala in conditiile lumii moderne.
Necesitatea instituirii unui organ de justitie internationala in formele unei instante propriu-zise s-a impus dupa primul razboi mondial.
Grozaviile acelui cataclism, dorinta de a preveni repetarea lor au fost determinante pentru acceptarea, de catre marea majoritate a statelor, a instituirii unei instante internationale, in scopul mentinerii pacii in lume prin mijloace juridice. Asa a luat fiinta Curtea Permanenta de Justitie Internationala, a carei activitate a adus o contributie insemnata in dezvoltarea dreptului international.
In acelasi timp, a continuat sa functioneze si Curtea Permanenta de ...
GRIGORE GEAMANU - "PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INERNATIONAL CONTEMPORAN"
GEORGE ELIAN - "CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE" - EDITIA MARE
FLORIAN COMAN - "DREPT INTERNATIONAL" - VOL. I SI II
RALUCA MIGA - BESTELIU - "DREPT INTERNATIONAL - INTRODUCERE IN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC" - EDITIA A III - A
MADALINA VOICAN, RUXANDRA BURDESCU, GHEORGHE MOCUTA - "CURTI INTERNATIONALE DE JUSTITIE"
CARTA NATIUNILOR UNITE SI STATUTUL CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
