Marile transformari ce au avut loc in 1989, in Romania si in celelalte tari foste comuniste, au adus pe langa democratizarea respectivelor sociatati si unele fenomene negative. Unul dintre aceste fenomene este cresterea criminalitatii. Slabirea mecanismelor legislative si de control social, lipsa de autoritate a unor institutii fundamentale, culpabilizarea sau timorarea reprezentantilor institutiilor abilitate sa aplice legea, ca urmarea faptului ca acestia au desfasurat aceeasi activitate ca si in trecut, sunt cauze ce au dus la exacerbarea fenomenului infractional. O alta cauza in stransa legatura cu cele enuntate mai sus este faptul ca, unii indivizi au confundat si confunda inca democratia cu anarhia si libertatea de a face ce vor. Pentru acesti indivizi, democratia inseamna aparitia unor oportunitati de savarsire a unor infractiuni ce pot consta fie in acte de violenta, fie in imbogatirea rapida prin diverse inginerii financiare.
Aceasta escaladare a faptelor indreptate impotriva persoanei si a patrimoniului acesteia poate fi pusa, de asemenea, si pe seama crizei economice cu care se confrunta Romania. Procesul de trecere de la economia centralizata la cea de piata libera, a atras in mod inevitabil dupa sine si unele efecte secundare: inflatie, somaj, instabilitate economica, toate acestea afectand nivelul de trai al populatiei si dand nastere sentimentelor de nesiguranta si frustrare. Scaderea nivelului de trai, reflectandu-se in imposibilitatea oamenilor de a-si asigura cele necesare traiului, ii determina uneori, pe unii dintre ei, sa se orienteze spre alte surse de venit, care de multe ori se dovedesc a fi ilegale.
Efectele crizei economice pe care le-am prezentat mai sus, au dus la aparitia unor decalaje intre aspiratiile persoanelor si posibilitatile materiale de a le satisface, adancirea acestor decalaje avand ca efect nasterea unui sentiment de frustrare, sentiment care uneori a determinat savarsirea unor fapte antisociale. Aceasta discrepanta dintre obiec tivele individului si mijloacele pe care societatea le pune la dispozitia acestuia pentru atin ge rea lor a format obiectul teoriei anomiei sociale a sociologului american Robert Merton. Cresterea cea mai ingrijoratoare a criminalitatii s-a inregistrat in domeniul econo mico-financiar, acest fapt putand avea consecinte grave asupra dezvoltarii economice, a tranzitiei la economia de piata, si chiar asupra trecerii la o democratie autentica. Criminalitatii economico-financiare i s-au dat diverse definitii. In principiu, prin acest gen de criminalitate se intelege totalitatea infractiunilor ce se produc in teritoriul sistemului economic si financiar al unei tari.
Conform unei definitii noi, acest tip de criminalitate, denu mita si criminalitatea afacerilor sau coruptie economica cuprinde actele si faptele ilicite sau ilegale comise de indivizi, asociatii, societati sau organizatii in legatura cu derularea unor afaceri sau tranzactii financiare, bancare, vamale ...
AUREL DINCU - "BAZELE CRIMINOLOGIEI" - 1993, BUCURESTI
ION OANCEA - "PROBLEME DE CRIMINOLOGIE" - 1994, BUCURESTI
RODICA MIHAELA STANOIU - "CRIMINOLOGIE" - 1997, BUCURESTI
GH. NISTOREANU, COSTICA PAUN - "CRIMINOLOGIE" - 1995, BUCURESTI
DAN BANCIU, SORIN M. RADULESCU - "CORUPTIA SI CRIMA ORGANIZATA IN ROMANIA" - 1994, BUCURESTI
COSTICA VOICU - "CRIMINALITATEA AFACERILOR" - 1997, BUCURESTI
DAN BANCIU, SORIN M. RADULESCU - "SOCIOLOGIA CRIMEI SI CRIMINALITATII" - 1996, BUCURESTI
FLORIN SANDU - "FENOMENUL DE CONTRABANDA IN PERIOADA DE TRANZITIE, FORME SI METODE DE SAVARSIRE A INFRACTIUNII" - 1992, BUCURESTI
BULETINUL POLITIEI PENTRU COMBATEREA CRIMINALITATII ECONOMICO - FINANCIARE" - NR. 10/1995 SI NR. 11/1996
VASILE DOBRINOIU - "INFRACTIUNI PREVAZUTE IN LEGI SPECIALE" - 1996, BUCURESTI
RODICA STANOIU, ORTANSA BREZEANU, TIBERIU DIANU - "TRANZITIA SI CRIMINALITATEA, CULEGERE DE STUDII" - 1996, BUCURESTI
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
