Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decat paradoxala, intre violenta si creativitatea descoperirii ei.
Violenta implica impulsivitate, nestapanire, brutalitate, forta si putere.
Creativitatea descoperii violentei implica elan si energie vitala, capacitatea de a descoperi si de a inventa, forta de a scoate in evidenta trasaturile particulare ale realului.
Prin esenta sa, omul este o fiinta sociala; el este produsul imprejurarilor sociale si are totodata capacitatea de a influenta si de a determina imprejurarile. Omul nu poate trai singur, izolat, rupt de ceilalti oameni. Dimpotriva, el se raporteaza permanent la altii, actioneaza impreuna cu ei, stabileste relatii cu cei din jurul sau. Existenta umana ar fi greu de conceput in afara relatiilor sociale.
Numai ca aceste relatii sociale sunt foarte multiple, variate si actioneaza in planuri diferite. Ele se intind de la relatia de simpatie dintre doua persoane, de la cea de rudenie sau de vecinatate, pana la relatii tensionate intre persoane ori la actiuni indreptate impotriva vietii unei persoane, in cadrul sistemului foarte variat de actiuni sociale care se realizeaza prin intermediul interactiunilor interpersonale.
De-a lungul timpului, oamenii s-au preocupat de studierea propriului comportament si a comportamentului celorlalti, incercand sa instituie reguli, norme de convietuire si de comportare sociala, astfel incat sa imbunatateasca tipul de relatii existente intre ei.
Evident ca orice regula ori norma impusa de nevoile socio umane prevedea sanctionarea, pedepsirea acelora care nu le respectau.
Apararea persoanei, a dreptului la viata al acesteia, a constituit o trasatura comuna de-a lungul timpului, indiferent de oranduirea sociala.
Dreptul la viata este cel mai natural drept al omului; el s-a impus de reguli si norme in sistemul juridic al timpului, fiind consacrat atat in primele declaratii de drepturi cat si in constitutii.
Desigur ca dreptul nu studiaza omul in integralitatea lui, ci numai omul participant la relatiile sociale, respectiv la acele raporturi sociale ce constituie obiect de reglementare juridica.
De aceea prevenirea infractiunilor (si in special a acelora care atenteaza la viata persoanelor), ca activitate sociala de mare amploare, are o importanta deosebita, ceea ce impune necesitatea de a i se conferii un caracter organizat, eficient si permanent.
Prevenirea infractiunilor de omor (precum si a altor fapte antisociale) presupune elaborarea pe baze stiintifice a unor noi si eficiente metode de munca. Aceasta implica, in mod necesar, cunoasterea stiintifica a fenomenului infractional prin studierea criminologica a faptelor (precum si a cauzelor declansatoare ale acestora) in scopul gasirii unor cai si mijloace stiintifice eficiente de actionare impotriva criminalitatii.
Importanta investigatiei criminalistice pentru identificarea persoanelor si a cadavrelor necunoscute Aparitia Criminalisticii stiinta a investigatiei penale a fost o consecinta fireasca a ...
G. ASANACHE - "CAZURI PARTICULARE DE APLICARE IN PROCEDEUL STABILIRII IDENTITATII UNOR CADAVRE CU IDENTITATE NECUNOSCUTA - A METODEI SUPRAPROIECTIEI UTILIZAND CLISEE RADIOGRAFICE VIZUALIZAND SECTOARE ALE APARATULUI DENTO - ALVEOLAR" - INSTITUTUL DE CRIMINALISTICA IGP
G. ASANACHE - "SEMIOLOGIA RADIOLOGIEI ORBITO - CRANIANA PENTRU IDENTIFICAREA CADAVRELOR NECUNOSCUTE" - ELEMENTE DE MEDICINA BIOCRIMINALISTICA, INSTITUTUL "VICTOR BABES", BUCURESTI, 1994
C. AIOANITOAIE, T. BUTAC - "TACTICA CRIMINALISTICA" - EDITURA MINISTERUL DE INTERNE, BUCURESTI, 1998
GH. ASANACHE - "EXPERIMENTUL PRIN METODA SUPRAPROIECTIEI" - TRATAT PRACTIC DE CRIMINALISTICA
GH. ASANACHE - "CAZURI PARTICULARE IN PROCESUL SATABILIRII IDENTITATII UNOR CADAVRE CU IDENTITATE NECUNOSCUTA A METODEI SUPRAPROIECTIEI SI UTILIZAND CLISEE RADIOGRAFICE, VIZUALIZAND DIFERITE SECTOARE ANATOMO - TOPOGRAFICE ALE SISTEMULUI OSTEO - ARTICULAR" - REVISTA "BULETIN DE CRIMINALISTICA SI CRIMINOLOGIE", NR. 1 - 2, 1990
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
