Nulitatea tratatelor internationale

Previzualizare licenta:

Cuprins licenta:

Inroducere 2
capitolul I: Notiuni Cu Caracter General Privind Tratatele Internationale
1.1. Aparitia Si Dezvoltarea Tratatelor Internationale 2
1.2. Definitia Si Elementele Tratatelor Internationale 6
1.2.1. Definitia Tratatelor Internationale 6
1.2.2. Elementele Tratatelor Internationale 9
1.3. Denumirile Si Clasificarea Tratatelor Internationale 12
1.3.1. Denumirile Tratatelor Internationale 12
1.3.2. Clasificarea Tratatelor Internationale 16
1.4. Acordurile Incheiate De Organizatii Internationale 21
capitolul Ii: Nulitatea Tratatelor Internationale
2.1. Consideratii Generale 26
2.2. Caracteristicile Nulitatii Tratatelor Internationale 29
2.3. Cauze De Nulitate Ale Tratatelor Internationale 34
2.3.1. Caracterul Ilicit Si Inegal Al Tratatelor Internationale 34
2.3.2. Viciile De Consimtamant La Incheierea Tratatelor 38
2.4. Consecintele Nerespectarii Regulilor Dreptului Intern. 59
capitolul Iii: Procedura Si Efectele Invocarii Cauzelor De Nulitate
3.1. Invocarea Unei Cauze De Nulitate 65
3.2. Pierderea Dreptului De A Invoca O Cauza De Nulitate 70
3.3. Instrumente Juridice Prin Care Se Declara Nulitatea Unui Tratat International 74
3.4. Revocarea Notificarilor Si Instrumentelor Prin Care Se Urmareste Declararea Nulitatii Unui Tratat International 77
3.5. Consecintele Nulitatii Unui Tratat International 79
3.6. Procedura De Urmat Cu Privire La Nulitatea Acordurilor Incheiate De Organizatii Internationale 82
Anexe
1.conventia Cu Privire La Dreptul Tratatelor
2. Tratatul Economic Incheiat Intre Germania Hitlerista Si Romania Burghezo mosiereasca La
23 Martie 1938.
Concluzii
Bibliografie

Extras din licenta:

Practica tratatelor internationale este la fel de veche ca si existenta insasi a comunitatilor statale, din timpurile cele mai vechi intre entitatile statale incheindu-se acorduri si intelegeri

in tratatele dintre primele state se formuleaza unele norme primitive de comportare, norme care in ascensiunea impunatoare a civilizatiei umane se vor dezvolta intr-un intreg sistem de institutii juridice ce alcatuiesc dreptul international contemporan.

Desigur ca deja primele reglementari ale relatiilor interstatale cuprind in ele recunoasterea fortei lor obligatorii, adica partile trebuie sa le respecte. Astfel, principiul pacta sunt servanda cuprinzand in sine si buna-credinta a partilor a stat la temelia tratatelor internationale cu mult inainte ca acesta sa fi fost formulat in dreptul civil roman.

Dezvoltarea istorica a institutiei tratatului ne prezinta un proces indelung, in care se distinge insa o linie ascendenta de la norme de conduita statornicite, de la caz la caz, numai intre cateva state, la aparitia de norme general obligatorii pentru participarea unui mare numar de state.

in antichitate, forta obligatorie a tratatelor avea un fundament religios, ele fiind intarite prin ,,garantia zeilor"

Astfel, unul din cele mai vechi tratate cunoscute, incheiate in 1926 i.e.n. intre faraonul Egiptului, Ramses al II-lea si regele hittitilor, Hattusil al III-lea, a fost garantat prin cate o mie de zei pe care partile ii invocau pentru paza respectarii obligatiilor asumate in tratat. La grecii antici, tratatele incheiate de reprezentantii anume imputerniciti erau supuse aprobarii adunarii poporului. De esemenea, tratatele incheiate de Senat in timpul Imperiului roman, erau supuse printr-un plebiscit poporului, in comitia tributa, care putea sa le ratifice sau sa le respinga si erau asistate obligatoriu de colegiul fetialilor. Este cunoscut si cazul unui refuz de a ratifica un tratat, si anume cel incheiat de comandantul flotei cartagineze, Hamilcar si consulul roman, Iutatius, in anul 242 i.e.n. care punea punct primului razboi punic. Se afirma ca poporul roman ar fi refuzat sa-l ratifice si a constituit o comisie de ancheta. inainte ca pacea sa fie incheiata, au fost modificate o serie de clauze ale tratatului, impunandu-se conditii mai grele cartaginezilor

Evolutia conceptiei la romani a condus la recunoasterea obligativitati tratatelor chiar si fara elementele religioase, atribuind cuvantului dat in sine forta obligatorie. Astfel, apare pacta sunt servanda ca principiu juridic si in relatiile internationale

inca din antichitate, tratatele erau impartite in egale si inegale, considerandu-se ca sunt egale, tratatele ale caror conditii sunt aceleasi de o parte si de alta, sau, dupa cum afirma Socrate in ,,Panagericul" sau cele care sunt egale si comune de ambele parti. Astfel de tratate erau denumite de vechii greci, asa cum arata Xenofon, acorduri in conditii de deplina egalitate. Pe celelalte tratate, ei le denumeau conventii dictate despre care Demosthene, in cuvantarea sa despre libertatea rodienilor, spunea ca trebuie sa fie ocolite de cei care iubesc libertatea, deoarece se apropie foarte mult de sclavie.

Tratatele egale erau incheiate in vederea pacii si securitatii popoarelor, in vederea unei aliante sau cele referitoare la comert si alte lucruri. Un exemplu de tratat egal de alianta il constituie cel incheiat intre cartaginezi si macedoneni, prin care se obligau sa-si acorde reciproc ajutor in cazul in care vor fi atacati de dusmani.

Cu privire la tratatele inegale din acea epoca, care s-au perpetuat si in veacurile urmatoare, inegalitatea se refera la impovararea uneia dintre parti mai mult decat era drept si care, in cele mai multe cazuri, atrageau stirbirea suveranitatii Asa, de pilda, printr-un tratat cu cartaginezii, li s-a impus acestora ,,sa paraseasca intreaga Sicilie si sa nu duca razboi impotriva lui Hieron, sa nu ridice armele impotriva siracuzanilor si nici impotriva aliatilor siracuzanilor; cartaginezii sa dea inapoi romanilor, fara rascumparare, pe toti prizonierii; cartaginezii sa plateasca romanilor in douazeci de ani doua mii doua sute de talanti euboici Dar tratatele inegale nu se incheiau numai intre invingatori si invinsi, ci si intre cei puternici si cei mai putin puternici, chiar cand nu s-au masurat in razboi.

in epoca indepartata, tratatele erau impartite in pacte reale si pacte personale. Astfel, se considera ca un pact incheiat in mod egal intre doua popoare libere avea o natura reala derivata din calitatea partilor contractante. Tratatele erau considerate reale chiar atunci cand erau semnate de suverani, intrucat dupa cum arata Ulpian, de cele mai multe ori numele persoanei este inscris in pact nu pentru ca acesta sa dobandeasca un caracter personal, ci pentru a se arata cu cine s-a incheiat pactul. intr-o acceptiune

Bibliografie:

1.NICOLAE ECOBESCU, VICTOR DUCULESCU - "Dreptul tratatelor", Bucuresti, Ed. Continent XXI, 1995

2.NICIU MARtIAN, LUDOVIC TAKACS - "Dreptul international public", Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1993

3.MARIAN C. MOLEA - "Dreptul tratatelor", Bucuresti, Ed. Lumina Lex, 1991

4.POLYBIUS - "Istorii", Bucuresti, Ed. stiintifica, 1996

5.ION. M. ANGHEL - "Dreptul tratatelor", Bucuresti, Ed. Lumina Lex, 1998

6.MARIAN MIHaILa - "Elemente de drept international public si privat", Bucuresti, Ed. All Beck, 2000

7.STELIAN SCaUNAs - "Drept international public", Bucuresti, Ed. All Beck, 2002

8.ALEXANDRU BOLINTINEANU, ADRIAN NaSTASE - "Drept international contemporan", Bucuresti, Institutul Roman de Studii Internationale, 1995

9.ADRIAN NaSTASE, DUMITRA POPESCU - "Drept international public", Bucuresti, Ed. sansa, 1997

10.GRIGORE GEMANU - "Drept international contemporan", Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1989

11.MARC PERIN DE BRICHAMBAUB, JEAN-FRANCOIS DOBELLE, MARIE-REINE D'HAUSSY - "Lecons de droit international public", Presses de sciences PO/DALLOZ, 2002

12.MARIAN C. MOLEA - "Viciile de consimtamant in dreptul international public", Bucuresti, Ed. stiintifica, 1990

13.DAVID RUZIE - "Droit international public", Paris, Editions DALLOZ, 2000

14.ION DIACONU - "Normele imperative in dreptul international - jus cogens", Bucuresti, Ed. sansa, 1997

15.A. NIRI - ,,Istoricul unui tratat inrobitor", Bucuresti, Ed. stiintifica, 1965

16.ALEXANDRU BOLINTINEANU, NAE ANDRONE - " Revista de studii si cercetari juridice ", Bucuresti, 1970

17.DOMINIQUE CARREAU - " Droit international ", Ed. Pedone, Paris, 2001

18.JEAN COMBACAU, SERGE SUR - "Droit international public", Ed. Montchrestien, Paris, 2001

19.EMMANUEL DECAUX - "Droit international public", Ed. Dalloz, Paris, 2002

20.REBECA M. M. WALLACE - ,, International Law", Third Edition, Ed. Sweet and Maxwell, 2002

Download licenta

Primești licenta în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2004
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
117 pagini
Imagini extrase:
117 imagini
Nr cuvinte:
36 672 cuvinte
Nr caractere:
203 036 caractere
Marime:
120.93 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licenta
Domeniu:
Drept Civil
Tag-uri:
tratate, acte, drept
Data publicare:
28.12.2016
Structură de fișiere:
  • Nulitatea tratatelor internationale.doc
Predat:
Facultatea de Drept si Administratie Publica , Universitatea Spiru Haret

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Tratatul international este, acordul de vointa intervenit intre subiecte ce au capacitatea de a...
Tratatul international este un acord de vointa intre subiecte de drept international, avand...
1. Definitia si elementele tratatului 1.1. Definitia si sediul legal al materiei Tratatul...
1.1. Definitia si sediul legal al materiei Tratatul international constituie principalul izvor...
1. Notiune Tratatul international reprezinta principalul izvor al dreptului international si...
Sus!