Criminalitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor comunitati, atunci cand s-au impus norme si a existat morala.
Stiintific criminalitatea a inceput sa fie studiata, relativ recent, in ultimele doua secole prin:
1) Cesare BECCARIA (1738-1794) "Despre infractiuni si pedepse"- 1764
critica tirania si arbitrariul din justitie si pledeaza pentru "dreptul comun" unde toata lumea sa fie egala in fata legii si impotriva dreptului "inchizitorial" medieval.
- este intemeietorul scolii cu acelasi nume si sunt influentati de lucrarile filosofilor iluministi Montesqieu (1689- 1755) scriitor, jurist, filosof, pamfletar realizeaza o satira politica si religioasa se pronunta pentru monarhia constitutionala si separatia puterilor in stat si J.J. Rousseau (1712 - 1775) ganditor, scriitor, condamna inegalitatea politica si sociala, doctrina sa devine platforma iacobina a revolutiei franceze, adevaratul suveran este poporul ("contractul social"), in materia educatiei juvenile apreciaza ca educatia sa fie conforma cu natura proprie a copilului.
- a incercat introducerea ca metoda de studiu delicvential intr-un sistem de cercetari experimentale punand accentul indeosebi pe aspectul psihiatriei judiciare.
2) Cesare LOMBROSO (1836-1909)Medic si criminolog italian. Intemeietorul scolii antropologice a dreptului este autorul teoriei "infractorului innascut"care poate fi recunoscut dupa anumite "stigmate" corporale ( "Omul deligvent " , "Crima, cauzele si remediile ei").
3) Enrico FERRI (1856- 1929)
- jurist si om politic - este considerat intemeietorul "criminologiei sociologice" "Sociologia criminala"- 1929.
- scoala lui Enrico Ferri apreciaza ca factori favorizanti ai criminalitatii : cauzele sociale, determinarile sociale.
4) Rafaelle GAROFALO (1851- 1934)
- jurist italian, profesor la Napoli.
In lucrarea sa monumentala "Criminologia" ( Napoli 1885 ) incearca sa defineasca criminologia ca pe o stiinta separata de dreptul penal
-doreste sa creeze o teorie a "criminalitatii naturale".
5) Franz von LISZT
-cercetator german sustine necesitatea unei stiinte totale a dreptului penal in
care sa fie incluse antropologia criminologica, psihologia criminala si statistica criminologica.
Obiectul criminologiei
Pentru a se afirma ca stiinta criminala a trebuit sa dovedeasca obiectul propriu de cercetare, metode si tehnici stiintifice de cercetare, sa faca evaluari, parteneriate si sa propuna masuri eficiente de combatere si prevenire a criminalitatii, ca fenomen social.
Obiectul criminologiei este definit la cel de-al 2 lea Congres International de Criminologie - Paris ( 1950) ca fiind: criminalitatea ca fenomen social, infractiunea, infractorul, victima si reactia sociala impotriva victimei.
1.Criminalitatea " ca orice fenomen social" reprezinta un sistem cu proprietati
si functii proprii.
In analiza stiintifica specifica criminologia opereaza cu termeni specifici, cum
sunt: :
- criminalitatea reala - este un concept ce persupune totalitatea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o perioada determinata.
- criminalitatea aparenta cuprinde totalitatea faptelor penale sesizate justitiei si cercetarii criminologice.
- criminalitatea legala cuprinde totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare.
- cifra neagra a criminalitatii - faptele infractionale comise si ramase necunoscute din diferite motive reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta.
Cifra neagra a criminalitatii face obiectul cercetarii criminologice.
2. Infractiunea ca domeniu al sistemului face obiectul cercetarii criminologiei in cadrul criminalitatii ca fenomen social. Ea are identitate si particularitati proprii este definita in Codul penal la art.17 ca fiind fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu intentie care prezinta pericol social.
Sub aspect criminologic interseaza proiectia fenomenului criminalitatii in plan
material, uman, social si juridic.
Capitolul I
IMPORTANTA ,,ORIENTARII PSIHOLOGICE" IN CADRUL TEORIILOR CAUZALITATII
Orice domeniu de cunoastere umana care - prin multitudinea de date care le vehiculeaza, prin obiectul scopul ei functiile sale ca si prin metodele de cercetare pe care le utilizeaza - se constituie ca o stiinta autonoma, nu se poate dispensa de analiza cauzelor fenomenului sau fenomenelor constituind sfera sa de preocupari.
Cauzalitatea constituie cea mai importanta problematica a criminologiei, de tip traditional, adica a criminologiei trecerii la act stefani si levasseur, subliniind importanta cauzalitatii in campul cercetarii criminologice, definesc chiar aceasta stiinta ca fiind aceea care studiaza delincventa pentru a-i descoperi cauzele
1.A. Dincu - ,,Bazele Criminologiei", Ed. Proarcadia, Bucuresti, 1993,
2.A. E. Fink - ,,Causes of crime", New York Narnes, 1938,
3.B. di Tulio - ,,Manuel d'anthropologie criminelle",
4.G. Canepa - ,,La personalite criminelle en Revue internationale de criminology et de police technique" no.1, 1987,
5.G. Scripcaru, Astarastoaie V., ,,Criminologie clinica, ed. Polirom, Iasi -2003
6.Gheorghe Nistoreanu, C. Paun - ,,Criminologie", Ed. Europa Nova, Bucuresti 2000;
7.H. J. Eisen - ,,Crime and personality", London, 1964,
8.I. Oancea - ,,Probleme de crminology", Ed. All, 1998,
9.Ion. Pitulescu - ,,Fortele de politie si prevenirea criminalitatii 1995".
10.J. Leaute - ,,Criminologie et science penitentiaire", Paris, PUF 1972,
11.J. Pinatel - ,,Traite de droit penal et crimonology", Paris, Dallaz, 1963,
12.J. Pinatel - ,,La societe criminogene", Paris, Calman, Levi, 1971,
13.J. Pinatel - ,,Le phenomene criminal", Paris, Edition M.A., 1987,
14.Narcis Giurgiu - ,,Elemente de criminologie", Ed. Chemarea, Iasi, 1992,
15.O. Kinberg - ,,Les problemes fondamenraux de la criminologie", Ed. Cujas, Paris, 1959,
16.R. Mortison - ,,What works? Questions and answers about prison reform intelectual the public interestm nr.35", 1974,
17.Raffaele Garofalo - ,,Criminologie", Little, Braum, Boston, 1914,
18.Rodica Mihaela Stanoiu - ,,Criminologie", Ed. Oscar print, Bucuresti, 1999,
19.S. Freud - ,,Psihopatologia vietii cotidiene", Ed. Mediarex, 1996,
20.S. Freud - ,,Totem si tabu", Ed. Mediarex, 1996,
21.S. Freud - ,,Dincolo de principiul placerii", Ed. ,,Jurnalul Literar", 1992,
22.S. Freud - ,,Eul si sinele in caiete de psihanaliza",
23.Tudor Amza - ,,Criminologie", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999,
24.Valerian Cioclei - ,,Manuel de criminology", Ed. All Beck, 1998,
25.Victor Sahleanu - ,,Psihanaliza: pro si contra in ,,Lupta de clasa", Anul LU5, 1971,
26.V. Dem Zanfirescu - ,,Cateva prejudecati despre Freud" in Caietele de psihanaliza nr.1, ed. ,,Jurnalul Literar, 1992,
27.V. Ursa - ,,Criminologie", Cluj, 1985
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
