Criminalitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor comunitati, atunci cand s-au impus norme si a existat morala.
Stiintific criminalitatea a inceput sa fie studiata, relativ recent, in ultimele doua secole prin:
1) Cesare BECCARIA (1738-1794) "Despre infractiuni si pedepse"- 1764
critica tirania si arbitrariul din justitie si pledeaza pentru "dreptul comun" unde toata lumea sa fie egala in fata legii si impotriva dreptului "inchizitorial" medieval.
- este intemeietorul scolii cu acelasi nume si sunt influentati de lucrarile filosofilor iluministi Montesqieu (1689- 1755) scriitor, jurist, filosof, pamfletar realizeaza o satira politica si religioasa se pronunta pentru monarhia constitutionala si separatia puterilor in stat si J.J. Rousseau (1712 - 1775) ganditor, scriitor, condamna inegalitatea politica si sociala, doctrina sa devine platforma iacobina a revolutiei franceze, adevaratul suveran este poporul ("contractul social"), in materia educatiei juvenile apreciaza ca educatia sa fie conforma cu natura proprie a copilului.
- a incercat introducerea ca metoda de studiu delicvential intr-un sistem de cercetari experimentale punand accentul indeosebi pe aspectul psihiatriei judiciare.
2) Cesare LOMBROSO (1836-1909)Medic si criminolog italian. Intemeietorul scolii antropologice a dreptului este autorul teoriei "infractorului innascut"care poate fi recunoscut dupa anumite "stigmate" corporale ( "Omul deligvent " , "Crima, cauzele si remediile ei").
3) Enrico FERRI (1856- 1929)
- jurist si om politic - este considerat intemeietorul "criminologiei sociologice" "Sociologia criminala"- 1929.
- scoala lui Enrico Ferri apreciaza ca factori favorizanti ai criminalitatii : cauzele sociale, determinarile sociale.
4) Rafaelle GAROFALO (1851- 1934)
- jurist italian, profesor la Napoli.
In lucrarea sa monumentala "Criminologia" ( Napoli 1885 ) incearca sa defineasca criminologia ca pe o stiinta separata de dreptul penal
- doreste sa creeze o teorie a "criminalitatii naturale".
5) Franz von LISZT
- cercetator german sustine necesitatea unei stiinte totale a dreptului penal in
care sa fie incluse antropologia criminologica, psihologia criminala si statistica criminologica.
Obiectul criminologiei
Pentru a se afirma ca stiinta criminala a trebuit sa dovedeasca obiectul propriu de cercetare, metode si tehnici stiintifice de cercetare, sa faca evaluari, parteneriate si sa propuna masuri eficiente de combatere si prevenire a criminalitatii, ca fenomen social.
Obiectul criminologiei este definit la cel de-al 2 lea Congres International de Criminologie - Paris ( 1950) ca fiind: criminalitatea ca fenomen social, infractiunea, infractorul, victima si reactia sociala impotriva victimei.
1. Criminalitatea " ca orice fenomen social" reprezinta un sistem cu proprietati
si functii proprii.
In analiza stiintifica specifica criminologia opereaza cu termeni specifici, cum
sunt: :
- criminalitatea reala - este un concept ce persupune totalitatea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o perioada determinata.
- criminalitatea aparenta cuprinde totalitatea faptelor penale sesizate justitiei si cercetarii criminologice.
- criminalitatea legala cuprinde totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare.
- cifra neagra a criminalitatii - faptele infractionale comise si ramase necunoscute din diferite motive reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea
1. A. Dincu - ,,Bazele Criminologiei", Ed. Proarcadia, Bucuresti, 1993,
2. A. E. Fink - ,,Causes of crime", New York Narnes, 1938,
3. B. di Tulio - ,,Manuel d'anthropologie criminelle",
4. G. Canepa - ,,La personalite criminelle en Revue internationale de criminology et de police technique" no.1, 1987,
5. G. Scripcaru, Astarastoaie V., ,,Criminologie clinica, ed. Polirom, Iasi -2003
6. Gheorghe Nistoreanu, C. Paun - ,,Criminologie", Ed. Europa Nova, Bucuresti 2000;
7. H. J. Eisen - ,,Crime and personality", London, 1964,
8. I. Oancea - ,,Probleme de crminology", Ed. All, 1998,
9. Ion. Pitulescu - ,,Fortele de politie si prevenirea criminalitatii 1995".
10. J. Leaute - ,,Criminologie et science penitentiaire", Paris, PUF 1972,
11. J. Pinatel - ,,Traite de droit penal et crimonology", Paris, Dallaz, 1963,
12. J. Pinatel - ,,La societe criminogene", Paris, Calman, Levi, 1971,
13. J. Pinatel - ,,Le phenomene criminal", Paris, Edition M.A., 1987,
14. Narcis Giurgiu - ,,Elemente de criminologie", Ed. Chemarea, Iasi, 1992,
15. O. Kinberg - ,,Les problemes fondamenraux de la criminologie", Ed. Cujas, Paris, 1959,
16. R. Mortison - ,,What works- Questions and answers about prison reform intelectual the public interestm nr.35", 1974,
17. Raffaele Garofalo - ,,Criminologie", Little, Braum, Boston, 1914,
18. Rodica Mihaela Stanoiu - ,,Criminologie", Ed. Oscar print, Bucuresti, 1999,
19. S. Freud - ,,Psihopatologia vietii cotidiene", Ed. Mediarex, 1996,
20. S. Freud - ,,Totem si tabu", Ed. Mediarex, 1996,
21. S. Freud - ,,Dincolo de principiul placerii", Ed. ,,Jurnalul Literar", 1992,
22. S. Freud - ,,Eul si sinele in caiete de psihanaliza",
23. Tudor Amza - ,,Criminologie", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999,
24. Valerian Cioclei - ,,Manuel de criminology", Ed. All Beck, 1998,
25. Victor Sahleanu - ,,Psihanaliza: pro si contra in ,,Lupta de clasa", Anul LU5, 1971,
26. V. Dem Zanfirescu - ,,Cateva prejudecati despre Freud" in Caietele de psihanaliza nr.1, ed. ,,Jurnalul Literar, 1992,
27. V. Ursa - ,,Criminologie", Cluj, 1985
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.