Tetrazoli

Previzualizare licenta:

Cuprins licenta:

CUPRINS
I. Introducere 3
II. Metode de sinteza a tetrazolilor 4
II.1.Sinteza tetrazolilor 1-mono si 1,5-disubstituiti bazata pe reactia de heterociclizare 4
II.2. Sinteza tetrazolilor 1H-5-mono substituiti 5
II.3. Sinteza tetrazolilor 1,5-disubstituiti 7
II.4. Sinteza tetrazolilor 2,5-disubstituiti 13
II.5. Alte metode de sinteza a derivatilor de tetrazoli, cu pastrarea ciclului initial 14
II.6. Sinteza derivatilor de tetrazoli prin reactii de alchilare 16
1. Obtinerea tetrazolilor 2-mono si 2,5-disubstituiti 16
2. Obtinerea tetrazolilor 1-substituiti 17
3. Obtinerea 1- si 2-alchil tetrazolilor 18
4. Obtinerea sarurilor de tetrazoli 18
5. Obtinerea vinil si polivinil tetrazolilor 19
III. Proprietati chimice ale tetrazolilor 20
III.1. Tetrazolii ca si reactanti 20
III.2. Reactii la atomii din ciclu 24
III.3. Reactii la substituenti 25
III.4. Formarea de produsi non-tetrazolici 26
III.5. Transformari fotochimice ale derivatilor de tetrazoli 28
1. Sinteza 9H-pirimidino[4,5-b]indolilor 29
2. Sinteza diaziridinonelor 30
3. Sinteza benzimidazolonelor 31
4. Sinteza carbodiimidelor 32
5. Sinteza iminoaziridinelor si a hexahidronaftiridinelor 33
6. Sinteza 3,4-dihidro-3-feniltetrazolonelor 6-substituite 36
7. Sinteza oxazinelor 37
8. Sinteza iminodiaziridinelor 38
III.6. Alte tipuri de reactii 39
1. Reactii acido-bazice. Tautomerizare. 39
2. Reactii cu agenti electrofili 40
3. Reactii cu agenti nucleofili, reactii cu metale 41
4. Reactii termice si fotochimice 42
IV. Aplicatii 43
V. Parte experimentala 45
Bibliografie 56
Anexe 57

Extras din licenta:

I. Introducere

Studii avansate in chimia tetrazolilor, de-a lungul a peste 100 de ani, sunt descrise in numeroase articole si publicatii. Majoritatea sunt revizuite in conformitate cu noile descoperiri facute.

Tetrazolii contin trei atomi de azot de tipul piridinei si unul de tipul pirolului. Sunt compusi aromatici deoarece contin sase electoni de tip ? delocalizati. Cu o valoare de 11.3eV, tetrazolii au cel mai mare potential de ionizare dintre toti azolii. Ciclul acestor compusi rezista chiar si agentilor oxidanti tari, datorita energiei mici HOMO (highest occupied molecular orbital). Momentul de dipol in faza gazoasa este de 2.19D, iar in dioxan este de 5.15 D. Astfel, se poate spune ca, in faza gazoasa predomina forma 2H 2 iar in solutie, forma 1H 1.[1]

Derivatii de tetrazol prezinta o puternica activitate biologica.Recent, datorita eforturilor intense de a descoperi si perfectiona inhibitorii nonpeptidici ai octapeptidei vasoactive de angiotensina II, a crescut din nou interesul pentru sinteza tetrazolilor. Astfel, s-au descoperit o multitudine de noi metode de obtinere si aplicatii medicale a acestor compusi.Ultimele studii in domeniu confirma ca tetrazolii pot functiona ca liganzi in procesul de obtinere a materialelor organometalice functionale, a derivatilor de tetrazoli 5-monosubstituiti si a celor care contin polimeri carbo- si heterociclici. [1]

II. Metode de sinteza a tetrazolilor

In acest capitol se vor urmari metodele de obtinere a tetrazolilor si a derivatilor acestora, cat si recentele progrese ce au fost facute in acest sens.

Procedurile de sinteza se bazeaza in pricipal pe doua aspecte: heterociclizarea substraturilor ce contin azot si functionalizarea heterociclurilor si substituentilor tetrazolilor simpli. [2]

II.1. Sinteza tetrazolilor 1-mono si 1,5-disubstituiti bazata pe reactia de heterociclizare

Interactiunea unei mari varietati de amine primare cu trietil ortoformat si azida de sodiu a codus la formarea tetrazolilor 1-monosubstituiti 3.[5]

Putinele date privind sinteza unor derivati de tetrazoli, cunoscuti la inceputul investigatiilor, nu au permis sa se aduca notiuni despre particularitatile acestei reactii. Studiul detaliat al influentei raportului de reactanti, modul de introducere a acestora in mediul de reactie, timpul de reactie si randamentul produsului de interes impreuna cu controlul exact al cantitatii de azida de hidrogen eliminata, au permis sa se determine conditiile optime si sigure de reactie.[5]Astfel, s-au propus doua mecanisme de reactie:

Bibliografie:

1. T. Eicher, S. Hauptmann, A. Speicher, The Chemistry of Heterocycles, Ed. WILEY-VCH Verlag, (2013), 273-280.

2. P. N. Gaponik, O. A. Ivashkevich, Russ. J. Org. Chem., 49(5), (2013), 635-654.

3. S. J. Wittenberger, Organic preparation and procedures int., 26, (1994), 499-531.

4. L. M. Frija, A. Ismael, M. C. Lurdes, Molecules, 15(5), (2010), 3757-3774.

5. Y. V. Grigoriev, I. I. Maruda, P. N. Gaponik Vestsi, NAN Belarusi. Seriya Khimichnikh Navuk, 4, (1997), 86-90.

6. B. E. Huff, M. A. Staszak, Tetrahedron Lett., 34, (1993), 8011-8014.

7. S. J. Wittenberger, B. G. Donner, J. Org. Chem., 58(15), (1993), 4139-4141.

8. D. Kikelj, R. Neidlein, Synthesis, 65, (1993), 873-875.

9. R. N. Butler, K. T. Potts, Comprehensive Heterocyclic Chem., Ed. Pergamon Press, New York, NY, 5, (1984), 791-838.

10. L. Bruche, L. Garanti, G. Zecchi, Synth. Commun., 22, (1992), 309-314.

11. J. V. Duncia, M. E. Pierce, J. B. Santella III, J. Org. Chem., 56, (1991), 2395-2400.

12. S. Gotzky, Chem. Ber., 64, (1931), 1555.

13. S. M. Fahmy, R. M. Mohareb, Synthesis, volum, (1983), 478-480.

14. H. Suzuki, Y. S. Hwang, C. Nakaya, Y. Matano, Synthesis, volum (1993), 1218-1220.

15. G. L'abbe, P. Van Stappen, S. Toppet, Tetrahedron, 41, (1985), 4621-4631.

16. V. P. Karavai, P. N. Gaponik, Chem. Heterocycl. Compd., 27, (1991), 55-60.

17. H. M. Hassaneen, A. A. Fahmi, H. Abdelhamid, A. A. Yassin, A. S. Shawali, J. Heterocyclic Chem., 21, (1984), 797-800.

18. J. Stawinski, T. Hozuini, S. A. Narang, C. P. Bahl, R. Wu, Nucleic Acid Res., 4, (1977), 353-371.

19. R. N. Butler, P. D. O'Shea, D. P. Shelly, J. Chem. Soc. Perkin Trans. 1, (1987), 1039-1041.

20. A. G. Zavaglia, I. D. Reva, L. M. T. Frija, M. L. S. Fausto, Chem. Phys. Res. J., 1, (2009), 221-250.

21. P. B. Mohite, V. H. Bhaskar, Int. J. Pharm. Tech. Res., 3, (2011), 1557-1566.

22. C. N. S. Kumar, D. K. Parida, A. Santhoshi, A. K. Kota, B. Sridhar, V. J. Rao, Med. Chem. Commun., 2, (2011), 486-492.

23. A. Disli, S. Mercan, S. Yavuz, J. Heterocyclic Chem, 50, (2013), 1446-1450.

Download licenta

Primești licenta în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2018
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
65 pagini
Imagini extrase:
65 imagini
Nr cuvinte:
9 263 cuvinte
Nr caractere:
53 594 caractere
Marime:
2.38 MB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licenta
Domeniu:
Chimie Organica
Data publicare:
06.06.2019
Structură de fișiere:
  • Tetrazoli.docx
Predat:
Facultatea de Chimie , Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi
Profesorului:
Conf. dr. Ramona Dănac
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Introducere Tehnicile de absorbtie in care se utilizeaza adsorbenti solizi sunt metode...
Semintele sunt purtatoare de proprietati biologice si economice ale plantelor, deaceea de...
Cele mai importante conformatii Sin- conformatia eclipsata cu gruparile R la 0o una fata de...
1. INTRODUCERE IN MEDICINA INTERNA 1.1. NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA Cunoasterea si...
INTRODUCERE IN CHIMIA ORGANICA DEZVOLTAREA CHIMIEI ORGANICE CA STIINTA ?Wohler, 1828 -...
Sus!