Crearea filtrelor numerice în cadrul circuitelor logice programabile

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE
1.1 INTRODUCERE IN PLD
1.1.1 VIZIUNE DE ANSAMBLU
1.1.2 TEHNICI UTILIZATE IN REALIZAREA CLP
1.1.2.1 PERFECTIONAREA CMOS
1.1.2.2 TEHNOLOGI BIPOLARE
1.1.2.3 BICMOS
1.1.2.4 GAAS
1.1.3 TIPURI DE DISPOZITIVE LOGICE PROGRAMABILE
1.1.3.1 RECONFIGURAREA PRIN METODE ELECTRICE
1.1.3.2 CONSUM DE PUTERE SCAZUT
1.1.3.3 CONSUM DE PUTERE NUL (ZERO STANDBY)
1.2 CPLD
1.2.1 BLOCUL FUNCTIONAL
1.2.2 MACROCELULA
1.2.3 BLOCURILE CONFIGURABILE DE INTRARE/IESIRE (IOB)
1.3 FPGA. CIRCUITELE XC4000 FABRICATE DE XILINX
1.3.1 DESCRIEREA STRUCTURI INTERNE
1.3.2 DESCRIEREA FUNCTIONALA
1.3.2.1 BLOCURILE LOGICE CONFIGURABILE (CLB)
1.3.2.2 BLOCURILE DE INTRARE/IESIRE (INPUT/OUTPUT BLOCKS-IOBS)
1.3.2.3 INTERCONEXIUNILE PROGRAMABILE
1.4 FURNIZORI IMPORTANTI
1.5 DESCRIEREA CLASEI DE CIRCUITE MAX
1.5.1 DESCRIERE GENERALA
1.5.1.1 DESCRIERE FUNCTIONALA
1.5.1.2 MACROCELULA
1.5.1.3 TERMENI PRODUS EXPANDATI
1.5.1.4 ARIA DE CONEXIUNI PROGRAMABILE (PROGRAMABLE INTERCONNECT ARRAY - PIA)
1.5.1.5 BLOCURILE DE CONTROL I/O (I/O CONTROL BLOCKS)
1.5.1.6 PROGRAMAREA CIRCUITULUI IN-SYSTEM ISP
1.5.1.7 CONTROLUL PROGRAMARI VITEZEI SI PUTERI CONSUMATE
1.5.1.8 INTERFATA I/O MULTIVOLT (MULTIVOLT I/O INTERFACE)
1.5.1.9 SECURIZAREA PROIECTULUI
1.6 DESCRIEREA CLASEI DE CIRCUITE FLEX
1.6.1 DESCRIEREA GENERALA
1.6.2 DESCRIEREA FUNCTIONALA
1.6.2.1 BLOCURILE DE ARI INCORPORATE EAB (EMBEDDED ARRAY BLOCK)
1.6.2.2 MODURILE DE OPERARE ALE LE
1.6.2.3 PISTA DE INTERCONEXIUNI FTI (FASTTRACK INTERCONNECT)
1.6.2.4 ELEMENTUL INTRARE/IESIRE
1.6.2.5 CONFIGURAREA CIRCUITULUI
1.7 SOFTWARE DE PROGRAMARE A CPLD. MAX+PLUS I
1.7.1 IMAGINE DE ANSAMBLU
1.7.2 MODELAREA DATELOR DE INTRARE IN VEDEREA PROIECTARI
1.7.3 APLICATILE MAX+PLUS I
1.7.3.1 EDITORUL GRAFIC MAX+PLUS I
1.7.3.2 EDITORUL DE SIMBOLURI MAX+PLUS I
1.7.3.3 EDITORUL DE TEXTE MAX+PLUS I
1.7.3.4 EDITAREA FORMELOR DE UNDA CU MAX+PLUS I
1.7.3.5 MAX+PLUS I FLOORPLAN EDITOR
1.7.4 MEGAFUNCTI, MACROFUNCTI SI FUNCTI PRIMITIVE
1.7.4.1 FUNCTILE PRIMITIVE
1.7.4.2 MEGAFUNCTILE
1.7.4.3 VECHILE MACROFUNCTI
1.7.4.4 CONCLUZIE
1.7.5 VHDL SI VERILOG HDL, LIMBAJE DE CONFIGURARE A CIRCUITELOR LOGICE PROGRAMABILE
1.7.5.1 INTRODUCERE
1.7.5.2 VHDL
1.7.5.3 VERILOG
1.7.6 PROGRAMAREA CIRCUITELOR CPLD
2 FILTRE NUMERICE
2.1 INTRODUCERE
2.2 CLASIFICARI ALE FILTRELOR NUMERICE
2.3 FILTRE NUMERICE CU RASPUNS FINIT LA IMPULS (FIR)
2.3.1 GENERALITATI
2.3.2 METODE DE PROIECTARE
2.3.2.1 PROIECTAREA BAZATA PE TFSD SI UTILIZAREA FERESTRELOR DE PONDERARE
2.3.2.2 METODA SERIILOR FOURIER
2.3.2.3 METODA ESANTIONARII IN FRECVENTA
2.3.2.4 METODA OPTIMIZARII
2.4 FILTRE NUMERICE CU RASPUNS INFINIT LA IMPULS (IIR)
2.4.1 GENERALITATI
2.4.2 TEHNICI DE PROIECTARE A FN DE TIP IIR
2.4.2.1 METODA INVARIANTEI IMPULSULUI
2.5 TIPURI DE FILTRE ANALOGICE PROTOTIP
2.5.1 FILTRUL BUTTERWORTH
2.5.2 FILTRUL CEBISEV
2.5.3 FILTRUL ELIPTIC
3 REALIZAREA PRACTICA A UNUI FILTRU NUMERIC DE TIP IIR CU CLP
3.1 DESCRIEREA SCHEMEI BLOC SUB FORMA CANONICA
3.1.1 DESCRIEREA GENERALA A IIR
3.1.2 DESCRIEREA FUNCTIONALA A IIR
3.1.2.1 STRUCTURA FORMEI DIRECTE
3.1.2.2 STRUCTURA IN CASCADA
3.1.2.3 STRUCTURA PARALELA
3.2 PROGRAMAREA IN MAX+PLUS II A FILTRULUI
3.2.1 PROIECTAREA FILTRULUI
3.2.2 OBTINEREA COEFICIENTILOR
3.3 DESCRIEREA BLOCURILOR COMPONENTE
3.3.1 ADUNAREA DATELOR
3.3.2 INMULTIREA DATELOR
3.3.3 NORMALIZAREA DATELOR

Extras din licența:

Este bine cunoscut ca pentru a proiecta un sistem digital, in afara de microprocesoare si microcontrolere mai sunt necesare si alte dispozitive cum ar fi portile logice si circuitele SSI (Small Scale Integration), MSI (Medium Scale Integration) sau VLSI (Very Large Scale Integration). De asemenea pentru a testa astfel de sisteme, intrarile si iesirile lor trebuie sa fie conectate prin switch-uri, generatoare de frecventa, LED-uri etc. Acest lucru nu numai ca transforma proiectarea intr-un proces complicat, dar conduce la cheltuieli ridicate si necesita mult timp. Mai mult, este dificil sa proiectam un sistem nou, utilizand parti ale proiectelor anterioare sau placi imprimate utilizate in sistemele digitale realizate anterior. Metodele traditionale, cum ar fi tabelele de adevar, minimizarile si toate celelalte calcule pe care noi le putem realiza, de cele mai multe ori conduc la erori cu totul neasteptate. Exista totusi o modalitate care imbunatateste considerabil proiectarea sistemelor digitale si, desi aceasta nu este foarte diferita de celelalte modalitati clasice, totusi cu ajutorul ei se poate ajunge la rezultatele dorite mult mai usor, intr-un timp mai scurt si cu costuri mai mici. Aceasta metoda foloseste si ea calcule manuale, ca de exemplu tabele de adevar sau diagrame de stari, insa confera posibilitatea de a verifica proiectul detaliat utilizand simularea software in asa fel incat in final proiectul devine functional.

Daca rezultatele simularI sunt cele dorite, circuitul proiectat este bun. Insa, daca la acest pas exista erori, circuitul nu trebuie reproiectat si nici nu trebuie construit o placa experimentala pentru a gasi erorile. Proiectul digital este de fapt implementat printr-un software special in circuitele logice care au o structura interna configurabila, la fel ca o memorie si aceasta structura poate fi modificata sau complet reproiectata in orice moment fara a modifica in nici un fel legaturile externe.

Circuitele logice care au o structura interna ce poate fi modificata in concordanta cu un fisier de configurare se numesc Dispozitive Logice Programabile (Programmable Logic Devices - PLD). Aceste circuite folosesc un software special pentru conexiuni si pentru implementarea functIlor logice in interiorul structurI integrate si astfel alcatuiesc proiectul digital dorit.

Ustensilele de proiectare ofera posibilitatea unei utilizari a resurselor hardware intr-un mod eficient fara chinul programarI manuale. Implementarea proiectului poate fi realizata printr-o schema sau prin limbaje de programare care utilizeaza un editor de text accesibil. Indiferent de metoda utilizata, performantele circuitului pot fi verificate, chiar si din punct de vedere al raspunsului in timp al circuitelor integrate. Dupa aceea proiectul este incadrat in circuit pentru a putea fi configurat.

Astfel eliminarea erorilor se reduce la corectarea schemelor sau a programului introdus. Fig. 2. 1. In figura de mai jos este prezentat un grafic care reprezinta ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Crearea filtrelor numerice in cadrul circuitelor logice programabile
    • Anexe
      • Anexa.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2008
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
123 pagini
Imagini extrase:
146 imagini
Nr cuvinte:
28 145 cuvinte
Nr caractere:
157 981 caractere
Marime:
1.11MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Calculatoare
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Calculatoare
Sus!