Strategii nedistructive de examinare a grosimii stratului de turbă

In cadrul ecosferei ecosistemele naturale se deosebesc intre ele prin structura si modul lor de functionare.

In functie de unitatea hidro-geomorfologica pe care o ocupa, in special de componenta dominanta in aceasta unitate, ecosistemele pot fi: ecosisteme acvatice, ecosisteme terestre sau ecosisteme subterane.

Trecerea de la ecosistemele acvatice la cele terestre se realizeaza printr-o zona ecotonala, zona umeda ce imbina particularitatile celor doua tipuri de ecosisteme ce le separa.

Mlastinile reprezinta tipuri particulare de zona umeda, unele dintre ele generand turba - mlastini de turba -, altele fiind lipsite de conditiile de producere a acesteia.

Din punct de vedere al genezei, mlastinile se formeaza in depresiuni in care apele freatice sunt la mica adancime si unde apare initial un exces de umiditate. Iau nastere de obicei in cuveta fostelor lacuri sau pe terenuri de alunecare unde se formeaza largi depresiuni de mica adancime si unde apa stagnata se aduna pentru inmlastiniri.

Se mai pot forma in zonele unde anterior au existat paduri sau lunci, dar si pe terenuri impadurite, unde exista un exces de umiditate, solul e impermeabil si lipsit de scurgere superficiala, iar climatul prezinta o umiditate abundenta cu evaporatie scazuta. Mai putem intalni mlastini in jurul unor izvoare, care intretin permanent sau temporar conditiile unei inmlastiniri (Parvu, 1999). Van Post si Grunuland (1925) realizeaza o clasificare a mlastinilor in functie de provenienta apei care alimenteaza biocenozele mlastinii, distingand astfel trei categorii: mlastini topogene, care sunt alimentate cu apa din infiltratie si care in prezent sunt denumite mlastini eutrofe; mlastini cambrogene, care sunt alimentate cu apa din precipitatiile atmosferice; acest tip corespunde tinovului climatic oligotrof din Europa nordica-oceanica; mlastini soligene, care primesc apa atat din precipitatii atmosferice cat si prin viituri de apa de origine atmosferica, dar care s-au scurs o perioada de timp peste relieful inconjurator; acest tip corespunde astazi mlastinilor mezotrofe.

Emil Pop (1960) face o clasificare a mlastinilor dupa gradul de trofie distingand la nivelul Terrei trei tipuri de mlastini: mlastini eutrofe, mlastini mezotrofe si mlastini oligotrofe. Criteriul de diferentiere dintre mlastinile eutrofe si cele oligotrofe fiind dat de substantele solvite, vegetatie si sursa de alimentare cu apa, mlastina mezotrofa fiind o forma intermediara sau de trecere intre mlastina eutrofa si cea oligotrofa.

Din punct de vedere ecologic mlastina este o formatiune biogeografica acvatica neaerisita ale carei plante in loc sa putrezeasca sau sa se mineralizeze dupa moarte se turbifica, aglomerandu-se in cele din urma la fund sub forma de zacamant turbos (Pop, 1960). Turba este definita: de catre geologi ca fiind o roca organogena carbunoasa (cf. Potonie, citat de Pop, 1960); pentru pedologi un humus aproape curat sau un sol turbo - mlastinos capabil sa alimenteze o vegetatie ...

BUSER M. AND BARONI - URBANI C. - "A DIRECT NON DIMENSIONAL CLUSTERING METHOD FOR BINARY DATA" - BIOMETRICS 38, PAG. 351 - 360, 1982

COLDEA GH. - "PRODROME DES ASSOCIATIONS VEGETALES DES CARPATES DU SUD - EST (CARPATES ROUMAINES)" - VOLUME VIII, DOCUMENTS PHYTOSOCIOLOGIQUES, UNIVERSITA DEGLI STUDI, CAMERINO, 1991

DRAGOMIRESCU L. , CONSTANTINESCU V. , BANARESCU P. - "A METHOD OF NUMERICAL TAXONOMY ADEQUATE TO THE BIOLOGICAL THINKING. APPLICATIONS: WATANABES EXEMPLE" - THE STUDY OF GENUS ACANTHOBRAMA (PISCES CYPRINIDAE), TRAVAUX DU MUSEUM D HISTOIRE NATURRELLE "GRIGORE ANTIPA", 27, PAG. 343 - 365, 1985

DRAGOMIRESCU L. - "CONSIDERATIONS ON THE STRUCTURE AND APPLICATION OF CLUSTER ANALYSIS IN BIOLOGY" - NOTE, TRAVAUX DU MUSEUM D HISTOIRE NATURRELLE "GRIGORE ANTIPA", 28, PAG. 305 - 310, 1986

DRAGOMIRESCU L. - "CONTRIBUTII PRIVIND APLICAREA TAXONOMIEI NUMERICE IN BIOLOGIE" - TEZA DE DOCTORAT, CENTRUL DE STATISTICA MATEMATICA AL ACADEMIEI ROMANE, BUCURESTI, 1987

DRAGOMIRESCU L. - "SOME EXTENSION OF BUSER AND BARONI - URBANIS CLUSTERING METHOD" - BIOMETRICAL JOURNAL, NR. 2, BERLIN, PAG. 345 - 353, 1987

DRAGOMIRESCU L. , POSTELNICU T. - "A "NATURAL" AGGLOMERATIVE CLUSTERING METHOD FOR BIOLOGY" - BIOMETRICAL JOURNAL, 7, PAG. 841 - 849, 1991

DRAGOMIRESCU L. , POSTELNICU T. - "SPECIFIC NUMERICAL TAXONOMY METHODS IN BIOLOGICAL CLASSIFICATION" - IN PROCEEDINGS ON "STATISTICAL TOOLS IN HUMAN BIOLOGY", COURSE IN ERICE, ITALIA, SEPTEMBER 18 - 25 1993, WORLD SCIENTIFIC PUBLISHING CO. PTE. LTD. , LONDON, PAG. 31 - 45, 1994

DRAGOMIRESCU L. - "ECOLOGIE NUMERICA SI ECOSTATISTICA" - NOTE DE CURS, IN CURS DE EDITARE, 2003

ENESCU GH. - "FUNDAMENTE LOGICE ALE GANDIRII" - EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1980

GORDON A. D. - "CLASSIFICATION" - 2ND EDITION, CHAPMAN & HALL/CRC, BOCA RATON, LONDON, NEW YORK, WASHINGTON D. C. , 1999

LEGENDRE L. , LEGENDRE P. - "ECOLOGIE NUMERIQUE" - TOME 2, MASSON AND LES PRESSES DE LUNIVERSITE DE QUEBEC, 1979

PARVU C. - "ECOSISTEMELE DIN ROMANIA" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1980

PARVU C. - "ECOLOGIE GENERALA" - EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 1999

POP E. - "MLASTINILE DE TURBA DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA" - EDITURA ACADEMIEI POPUARE ROMANE, 1960

POP I. - "BOTANICA SITEMATICA" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1983

SANDA V. - "CARACTERIZAREA ECOLOGICA SI FITOCENOLOGICA A SPECIILOR SPONTANE DIN FLORA ROMANIEI" - STUDII SI COMUNICARI, NR. 25, SUPLIMENT, STIINTE NATURALE, MUZEUL BRUKENTHAL, SIBIU, 1983

SCHAALJE B. G. AND BEUS B. D. - "A RELIABILITY INDEX FOR PRESENCE - ABSENCE DATA. COMMUN. STATIST. " - THEORY METH. , 26 (2), PAG. 355 - 374, 1997