De peste sase milenii de istorie scrisa, produsele apicole si-au pastrat renumele de medicament si aliment. Desi, datorita aparitiei la sfarsitul secolului XX a produselor de sinteza, cele apicole au disparut din atentia terapeutilor, noile tendinte economice si sociale ale acestor ani le-au readus in atentia lumii medicale. Indreptarea interesului public spre produsele ecologice a relansat cercetarile legate de potentialul terapeutic al produselor apicole.
Mierea provine din zaharul natural acumulat de plante pentru a forma fructul. Studii efectuate in ultimii ani au validat eficienta mierii, a propolisului si a laptisorului de matca, in tratarea a numeroase afectiuni clinice.
Sunt utilizate pentru remedierea unor carente, stimularea unor functii ale organismului sau numai intretinerea bunei functionari a acestuia. Au aplicatii numeroase in cosmetica, dar si in neurologie, endocrinologie, cardiologie, avand rol si in echilibrarea sistemului digestiv.
Aceste atribute, data fiind cantitatea relativ redusa de informatie acumulata cu privire la compozitia si modul de actiune al produselor apicole, sunt incadrate ca indicatii sigure, insuficient confirmate sau, inca, aflate in stadiul de cercetare, astfel ca este recomandata consultarea medicului inaintea utilizarii acestor produse drept tratament in diferite afectiuni.
Aceasta lucrare isi propune, pe de o parte, prezentarea succinta a mierii si produselor derivate cu structura si functiile specifice, in masura in care sunt cunoscute, iar pe de alta parte, evidentierea potentialului antibacterian si antifungic al produselor apicole comerciale, ca atare, in absenta unor formulari specifice.
I. 1. MIEREA DE ALBINE I.
1. 1. Generalitati Mierea de albine este un produs natural, complex, cu o rata de productie anuala de peste 700. 000 t, rezultat din nectarului floral al plantelor imbogatit de catre albine (Apis mellifera L) cu substante secretate de glandele acestora.
Capacirea mierii cu o pelicula de ceara la suprafata celulelor din fagure contribuie la mentinerea calitati ei initiale, capacirea avand rolul de a izola mierea de influenta umezelii din mediul inconjurator.
Extragerea mierii Mierea extrasa este depozitata in recipienti inalti, unde dupa ce se limpezeste va fi curatata de resturile de ceara. Mierea filtrata pierde 20-40% din substantele valoroase (in special particulele fine de polen aflate in suspensie) si de aceea se recomanda doar maturarea, decantarea si raclarea cu o lingura sau o spatula dupa 3-4 zile de repaus. Pentru a se grabi maturarea mierii, mai ales daca extractia s-a facut pe timp umed, se aseaza in camera de maturare 7-8 kg de var nestins, care absoarbe umiditatea produsa de evaporarea surplusului de apa din miere. Dupa cateva zile, operatia se va repeta, pana cand observam ca mierea din maturatoare are vascozitatea normala. Cea mai buna maturare se face la o temperatura de peste 25 oC, o cantitate mai mare de miere necesitand circa 2 saptamani pentru incheierea cu succes a ...
DIACONESCU ION - "MERCEOLOGIE ALIMENTARA" - EDITURA EFICIENT, BUCURESTI, 1998
DUNCA S. , E. NEMITAN, O. AILIESEI, M. STEFAN - "MICROBIOLOGIE APLICATA" - EDITURA ETP TEHNOPRESS, IASI, 2004
GAVRIL NEAMTU, GHEORGHE CAMPEANU, CARMEN SOCACIU - "BIOCHIMIE VEGETALA" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA R. A. BUCURESTI, 1993
JARVIS, D. C. - "MIEREA SI ALTE PRODUSE NATURALE" - EDITURA APIMONDIA, BUCURESTI, 1976
LAZAR VERONICA - "MICROBIOLOGIE MEDICALA, NOTE DE CURS SI PRINCIPII DE DIAGNOSTIC MICROBIOLOGIC" - EDITURA UNIVERSITATII DIN BUCUREST, 2001
LAZAR VERONICA, VICTORIA HERLEA, MARIANA CARMEN BALOTESCU, RAMONA CERNAT, DOINA BULAI - "MICROBIOLOGIE GENERALA" - MANUAL DE LUCRARI PRACTICE, EDITURA UNIVERSITATII BUCURESTI, 2004
MIHAILESCU NIC. N. - "MIEREA SI SANATATEA" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1997
SAVU CONSTANTIN, MIHAI GABRIELA - "CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ALIMENTELOR" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1997
STIRBU C. , D. TURCU - "NOTIUNI DE BACTERIOLOGIE" - EDITURA BRUMAR, TIMISOARA, 1999
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
