Secolul al 19-lea, cunoscut din perspectiva istoriei muzicii sub denumirea de Romantism, aduce in prim plan o schimbare a dominantelor spirituale: cea artistica se retrage acum in favoarea dominantei filozofice.
Cu alte cuvinte arta sunetelor redevine sensibila la criterii justificatoare cu statut eteronom. Si daca in perioada medievala sa ne amintim - isi subordonase realizarile argumentului religios, de data aceasta, tinand seama de spiritul timpului, gaseste imbold existential in ideea filozofica. Inainte insa de a patrunde in detaliul afirmatiei, facem loc unei precizari de ordin terminologic, menita sa fixeze dintru inceput dubla ipostaza a raportului clasic romantic in muzica.
Goethe spunea ca exista doua feluri de a fi: clasic sau romantic, a fi echilibrat sau a iesi din echilibru. 1. Ca stil muzical: clasic si romantic nu se pot departaja net. Unele trasaturi romantice apar deja in muzica secolului al 18-lea, trasaturi clasice pot fi intalnite pana tarziu in secolul al 19-lea. Pe de alta parte creatia unui singur compozitor poate intruni ambele caracteristici (ex. F. Mendelssohn-Bartholdy). 2. In general, arta clasica se recomanda prin orientarea spre Antichitate careia ii preia criteriile estetice (finitudine, claritate, echilibru, logica, continut general uman), formele, constructia. Arta romantica se intemeiaza pe arta clasica, dar ii modifica formele, continutul, chiar pana la a i se opune.
3. In istoria literaturii si a spiritualitatii, dupa perioada pre- si cea timpurie, curentul romantic se manifesta programatic in ultimii ani ai secolului al 18-lea, adica in timpul Clasicismului de la Weimar - Novalis, Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, fratii August Wilhelm si Friedrich von Schlegel, Wilhelm Heinrich Wackenroder, Ludwig Tieck -. Ca tematica, Romantismul (german pentru ca la el ne referim) prefera intoarcerea la traditiile medievale (germane), la povesti, legende, proverbe - cu accentuarea sentimentului irational, a departarii misterioase, a intunericului (noapte si vis, boala si moarte), a experientelor inca neexplorate (dor, credinta, dragoste), a necunoscutului, a nesfarsitului. In locul dorintei de a rezolva rebusul universului, se profileaza acum atitudinea mistica. In acest context, arta este pretuita pentru rolul sau de mediu favorabil unor asemenea experiente Pentru poetii germani, muzica are o pozitie privilegiata, este pretuita ca arta fara de cuvinte a sentimentelor, capabila tocmai prin aceasta sa patrunda in zonele adanci, pline de mister, ale spiritului In muzica situatia difera. Nu exista in Clasicism, in secolul al 18-lea preluarea unui model antic, pe care Romantismul sa-l abandoneze programatic.
Mai mult, in secolul al 19-lea, prin analogie cu Clasicismul literar (de la Weimar), a fost denumit secolul al 18-lea al Clasicismului vienez. Si totusi Beethoven nu este analogul lui Ghoethe decat sub aspect istoric, al perioadei de viata.
Altele i-au fost insa contributiile. Beethoven nu a fost un ...
BERGER WILHELM GEORG - "GHID DE MUZICA SIMFONICA" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI
BERGER W. G. - "GHID INSTRUMENTAL DE MUZICA DE CAMERA" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI
BRUMARU ADA - "ROMANTISMUL"
VANCEA ZENO - "ISTORIA MUZICII IN EXEMPLE"
GOLEA ANTOINE - "MUZICA DIN NOAPTEA TIMPURILOR"
BRLIOZ HECTOR - "GROTESCUL IN MUZICA" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI
HANSLICK EDUARD - "VOM MUSIKALISCH - SCHONEN" - BREITKOPF AND HAERTEL, LEIPZIG, 1918
LISZT FRANZ - "PAGINI ROMANTICE" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI, 1985
SCHNAUS PETER - "EUROPAISCHE MUSIK IN SCHLAGLICHTERN" - MEYERS LEXIKONVERLAG, MANNHEIM, WIEN, ZURICH, 1990
MOLACHE LAURA - "AMURGUL EVULUI TONAL" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI, 2001
MANOLACHE L. WAGNER - "PREZENTARE DE CONCERT" - DIFUZATA IN 1. 07. 1988
WAGNER LISZT - "CORESPONDENTA"
ILIUT VASILE - "DE LA WAGNER LA CONTEMPORANI"
WAGNER RICHARD - "OPERA SI DRAMA" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
