Cu cateva decenii in urma, inainte ca avionul sau nava cosmica sasi faca aparitia, prin navigatie se intelegea, implicit, navigatia maritima, deoarece era unica. Astazi, stiinta navigatiei cuprinde trei discipline distincte: navigatia maritima, navigatia aeriana si navigatia cosmica; desi obiectul de studiu determinarea pozitiei vehiculului si a directiei de urmat in siguranta spre destinatie, cat si unele principii ce stau la baza metodelor de rezolvare le sunt comune, domeniul si modul de aplicare sunt considerabil diferite.
Navigatia maritima este stiinta care se ocupa cu studiul metodelor de determinare a pozitiei navei pe mare si a drumului de urmat in siguranta dintr-un punct in altul pe suprafata Pamantului. Denumirea isi are originea in cuvantul latin navigatio.
In practica, primul si al treilea element sunt implicate in navigatie, in special in fixarea pozitiei. Manevrele si coliziunile sunt considerate parte a cunostintelor nautice.
Tehnicile de fixare a pozitiei se studiaza intens in scolile de profil.
Istoria navigatiei maritime, cu inceputurile ei din perioada fenicienilor, grecilor antici si a romanilor, este istoria unei evolutii lente de-a lungul multor secole care au urmat, cu progrese moderne dar continue incepand din secolul al XV lea si cu realizari de performante deosebit de impresionante in ultimele decade.
Realizarea instrumentelor de bord pentru masurarea directiilor (compasul magnetic) a unghiurilor (sextantul) si a timpului (cronometrul) precum si progresele dobandite in cunoasterea Pamantului, in domeniile matematicii si astronomiei au constituit bazele transformarii treptate a navigatiei din arta in stiinta. Pentru marinari aceste realizari au redus nivelul de nesiguranta in navigatia dinspre coasta la un grad acceptabil reducand riscul si oferind un avantaj comercial. Deoarece navigatia nu poate avea succes fara hartile marine, aceste noi descoperiri au asigurat cartografii cu detalii semnificative. Cea de a doua jumatate a secolului al XIX lea a marcat inceputul navigatiei moderne, care a continuat apoi in ritm sustinut in secolul XX. In conditiile progresului general al stiintei si tehnologiei, remarcam realizarea unor mijloace si sisteme de navigatie de performante superioare. Sistemele de navigatie electronica, realizare a stiintei si tehnologiei secolului XX, creeaza posibilitatea rezolvarii problemei de pozitie cu precizie, indiferent de conditiile de vizibilitate.
Navigatia electronica cuprinde in prezent urmatoarele sisteme principale: radiogoniometria, radarul, sistemele hiperbolice, navigatia cu satelit si navigatia inertiala. Cu exceptia navigatiei inertiale, celelalte sisteme ale navigatiei electronice folosesc proprieta- tile radioundelor pentru rezolvarea problemei de pozitie. In ansamblu, ele se considera sisteme de navigatie electronica, deoarece realizarea lor este, in principal, de domeniul tehnologiei electronice. Aceste sisteme nou create sunt de o valoare inestimabila pentru siguranta ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
