Catre anul 2010 extractia de petrol va atinge nivelul maxim, dupa care, in urmatorii 40 de ani, rezervele de petrol se vor epuiza. La nivelul anului 2060 se vor epuiza si rezervele de gaze naturale.
Astfel, principalele resurse de energie in viitorul apropiat vor ramane carbunii si energia nucleara. In aceste conditii, alaturi de cautarea unor surse noi de energie, pe prim plan ca abordare actuala si prioritara in energetica de tranzitie, se ridica si problema valorificarii energetice maxime a combustibililor fosili existenti cu impact ecologic minim [1-31]. Apa a fost intotdeauna satelitul petrolului, problema deshidratarii acestuia aparand simultan cu utilizarea petrolului in calitate de combustibil.
Pacura poate acumula apa prin diferite moduri. Dupa prelucrarea petrolului, pacura contine pana la 1, 5% apa (STAS 51/1983). In timpul transportarii fluviale sau maritime, continutul de apa creste pana la 3-5%. De mentionat ca hidratarea cea mai puternica a pacurii are loc in urma scurgerii sau incalzirii, deoarece procedeul cel mai frecvent utilizat de incalzire a pacurii este cel cu abur direct. In acest caz, continutul de apa poate sa creasca pana la 10-15% [13]. In perioada incalzirii, mai ales in depozitele subterane de pacura, cantitatea de apa in pacura poate sa creasca pana la 30-40% si din contul apelor subterane. Acest fapt duce la o scadere si mai mare a eficientii arderii.
Inlaturarea apei din combustibil se intreprinde prin folosirea unor deemulgatoare statice, dinamice etc.
In acest scop se utilizeaza de asemenea si diverse preparate chimice, care separa apa de pacura.
Asfaltenele si rasinele de petrol, prezente in pacura, asigura stabilitatea EAP.
Acestea sunt substante tensioactive naturale (STA), pe langa care prezenta particulelor solide (alcanelor normale, argilei, sarurilor) asigura o stabilitate suplimentara a EAP, crescand insa si dificultatea deshidratarii pacurii.
Cantitatea cea mai mare de apa este acumulata de pacura chiar in depozitele de combustibil ale centralelor termoelectrice si intreprinderilor industriale, in urma curatirii rezervoarelor, filtrelor incalzitoarelor formandu-se ape reziduale continand pana la 60-70% de produse petroliere.
Asadar, se poate afirma ca una dintre metodele radicale de ardere a combustibililor lichizi grei hidratati si de utilizare a apelor reziduale ce contin componente de ardere si lubrifianti, este cea bazata pe prepararea in mod special a EAP.
Aceasta reprezinta o specie noua de combustibil lichid sintetic care se deosebeste de pacura atat prin proprietatile sale fizico-chimice, cat si prin particularitatile de ardere si schimb de caldura.
In EAP apa nu mai este un balast, dar un catalizator specific care optimizeaza si accelereaza procesul de ardere a combustibilului.
Astfel, obiectivele acestei lucrarii sunt urmatoarele: studiul proprietatilor emulsiilor apa-pacura; optimizarea indicilor economici si ecologici ai procesului de ardere a emulsiei apa-pacura in raport cu continutul de ...
PANOIU N. A. - "CAZANE DE ABUR" - BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, 1982
NIEDERKORN I. , LEMNARU G. - "COMBUSTIBILI NUCLEARI" - BUCURESTI, EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, 1980
MERINCAS D. , NEGRUS E. - "COMBUSTIBILI, LUBRIFIANTI SI MATERIALE SPECIALE PENTRU AUTOMOBILE" - BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, 1997
DOBRESCU C. , PETROF M. , FLOREA F. - "LUBRIFIANTI PENTRU ANGRENAJE" - BUCURESTI, EDITURA TEHNICA, 1984
GRIGORAS P. - "LUBRIFIANTI PLASTICI. FABRICARE SI UTILIZARE" - BUCURESTI, S. C. XYZ S. A.
PANTURU D. , BRANZESCU IU. - "LUBRIFIANTI SI SISTEME DE UNGERE A UTILAJELOR DIN INDUSTRIA MORARITULUI SI PANIFICATIEI (CURS POSTUNIVERSITAR)" - GALATI, UNIVERSITATEA, DUNAREA DE JOS, 1994
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
