Din punct de vedere geologic, structura Oprisenesti apartine zonei estice a Platformei Valahe si se inscrie pe aliniamentul structural Urziceni - Bragareasa - Padina - Jugureanu - Bordei Verde - Oprisenesti (fig. 1). Structura se prezinta ca o ridicare de depozite paleozoice, cretacice si sarmatiene peste care s-au depus discordant si transgresiv stratele pliocene acoperitoare.
Cretacicul, reprezentat doar prin Baremian - Aptian, este depus pe intreaga suprafata a structurii. Depozitele sale sunt constituite din calcare microcristaline, criptocristaline, calcare pseudooolitice si organogene, totul strabatut de diaclaze umplute cu calcita.
Sarmatianul, depus transgresiv si discordant peste Cretacicul erodat este constituit in baza din calcare organogene si microcristaline. Deasupra Sarmatianului bazal urmeaza un interval marnos, care a fost supus erodarii, grosimea sa variind de la 0 m, in apexul structurii, pana la cca 150 m pe flancuri.
Sarmatianul este reprezentat prin doua serii si anumeA : Sarmatian bazal dezvoltat intr-un facies calcaros.
Sarmatian superior, depus intr-un facies predominant pelitic.
Depozitele Sarmatianului bazal au fost separate in doua complexeA : Sarmatian bazal inferior, in grosime de 20 - 25 m, constituit din calcare cretoase slab fisurate cu numeroase microcaverne si calcare organogene diagenizate cu rare geode cu calcit.
Sarmatian bazal superior, in grosime de 60 - 65 m, alcatuit din calcare organogene diagenizate, calcare pseudooolitice, calcare microcristaline cu fisuri si diaclaze umplute cu calcit, intercalatii subtiri de nisipuri calcaroase, marne argiloase si marno calcare.
Sarmatianul superior este constituit din marne si marne nisipoase cu intercalatii lenticulare de nisipuri calcaroase. Meotianul muleaza relieful erodat al Sarmatianului; este constituit dintr-o alternanta de pachete de nisip friabil, cu bobul fin, marne si marne nisipoase, nisipuri oolitice si gresii fine cu ciment calcaros, catre partea bazala. Transgresiunea meotiana s-a facut lent, apele patrunzand la inceput in zonele de relief mai coborate si treptat au invadat zonele mai ridicate, formandu-se depozite cu grosimi mai mici in zona de creasta si cu grosimi mai mari in zonele marginale afundate.
Meotianul este depus transgresiv si discordant peste relieful preexistent al Sarmatianului, functie de care sufera modificari de facies si grosime atat pe verticala cat si lateral. Litologic, complexele meotiene sunt constituite din alternante de pachete nisipoase cu pachete marnoase sau marno - nisipoase. Functie de ciclurile de sedimentare, Meotianul a fost impartit in opt complexe denumite de sus in jos cu cifre romane Me I A?
Me VIII. Complexele meotiene VI, V, III si II au fost subimpartite in pachete, iar unele pachete ca Me V superior a fost divizat in subpachete.
In zona de apex a structurii - respectiv de ridicare maxima a Sarmatianului - complexele inferioare ale Meotianului (Me VIII-V inferior) lipsesc. De fapt, complexele meotiene VII si ...
M. POPESCU - "FLUIDE DE FORAJ SI CIMENTURI DE SONDA" - U. P. G PLOIESTI, 2002
G. IORDACHE, N. MACOVEI - "TEHNOLOGIA FORARII SONDELOR" - EDITURA TEHNICA BUCURESTI, 1982
N. MACOVEI - "TUBAREA SI CIMENTAREA SONDELOR" - U. P. G. PLOIESTI, 1998
N. MACOVEI - "PROIECTAREA REGIMULUI DE FORAJ" - U. P. G. PLOIESTI, 1978
N. MACOVEI - "ECHIPAMENTE DE FORAJ" - U. P. G. PLOIESTI, 1996
PETROSTAR - CARNET TEHNIC DE FORAJ
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
