Aspecte ale simulării gradienților de tensiune miocardică

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
1.1 ANATOMIA INIMII
1.2 ACTIVITATEA ELECTRICA A INIMII
1.3 DISFUNCTIILE INIMII
1.4 CONCEPTUL DE "LANT AL SUPRAVIETUIRII"
2 DEFIBRILATOARE
2.1 INTRODUCERE
2.2 DEFIBRILATOARE EXTERNE
2.2.1 INTRODUCERE
2.2.2 FORMA DE UNDA SI NIVELELE DE ENERGIE
2.2.3 EVALUAREA PERFORMENTEI DEFIBRILARII IN FUNCTIE DE FORMA DE UNDA FOLOSITA
2.2.4 ACURATETEA ALGORITMULUI DE ANALIZA A DEFIBRILARII
2.3 DEFIBRILATOARE INTERNE
2.3.1 INTRODUCERE
2.3.2 CARACTERISTICILE UNUI DEFIBRILATOR
2.3.3 POZITIONAREA PADELELOR
2.4 DEFIBRILATOARE INPLANTABILE
2.4.1 PACEMAKERUL
2.4.2 DEFIBRILATORUL CARDIO - VERTEBRAL
3 EFICIENTIZAREA DEFIBRILATOARELOR CARDIO - VERTEBRALE IMPLANTABILE
3.1 ANALIZA EFICACITATII DEFIBRILARII FOLOSIND MODELE CU ELEMENTE FINITE DE MODELARE ALE GRADIENTILOR TENSIUNII MIOCARDICE
3.1.1 INTRODUCERE
3.1.2 METODE
3.1.3 EXPERIMENTELE PE SUBIECTI
3.1.4 MASURAREA PRAGULUI DEFIBRILARII
3.1.5 BALEIAJUL TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE
3.1.6 MODELAREA CU ELEMENTE FINITE SI CORELAREA DFT - ULUI CU DISTRIBUTIA GRADIENTILOR TENSIUNII
3.1.7 REZULTATE
3.1.8 INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1.8.1 CORELAREA DFT - ULUI CU DISTRIBUTIA GRADIENTULUI TENSIUNII IN ATTRIU SI VENTRICOLE
3.1.8.2 IMPORTANTA SEPTULUI
3.1.8.3 GRADIENTUL MINIM AL TENSIUNII PENTRU O DEFIBRILARE SIGURA
3.1.9 CONCLUZII
3.2 FENOMENUL DE PRODUCERE SI INTRERUPERE ANOD/CATOD INTR - UN MODEL AL DEFIBRILARII
3.2.1 INTRODUCERE
3.2.2 METODE
3.2.3 REZULTATE
3.2.4 INTERPRETAREA REZULTATELOR
4 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Inima mamiferelor este o pompa dubla in care partea dreapta opereaza ca un sistem de joasa presiune de livrare a sangelul deoxigenat spre plamani, in timp ce partea stanga este un sistem de inalta presiune ce livreaza sange intregului corp. Peretii ventricolului stang sunt mult mai subtiri decat ai celui drept, deoarece partea dreapta a inimii are o incarcatura mai mica.

Intre atriu si ventricole se gaseste un inel dens cartilaginos, ce asigura o legatura sigura pentru aorta si pentru artera pulmonara, si ofera suport mecanic celor patru valve ale inimii.

Valvele compact semilunare din cele doua cai de iesire lucreaza fara ajutor extern, iar valvele mitrala si tricuspida dintre atiu si ventricole necesita asistenta muschilor papilari si celor chordae tendineae pentru a le preveni eliberarea in antiu la punctul culminant al contractiei ventriculare (sistola). Aceste benzi de tesuturi consecutive izoleaza electric atriul de ventricole, astfel incat nodul atrio-ventricular este singura cale de semnalizare intre cele patru camere.

Muschiul ventricular este relativ rigid, si ii ia ceva timp sa se umple instantaneu cu sange de la vene in timpul diastolei. Flexibilitatea atriului serveste pentru amortizarea proviziilor venite de la vene, iar contractia lor initiala la inceputul fiecarui ciclu cardiac umplu ventricolele eficient intr-un interval scurt de timp.

Deosebit de ceilalti muschi sheletici, muschiul cardiac nu necesita o stimulare nervoasa pentru a se contracta. Bataia inimii este initiata de depolarizarea spontana a celulelor pacemaker in nodul sino-atria (SA), localizat unde marile vene se golesc in atriul drept. Aceste celule declanseaza celulele vecine ale atriului prin contacte electrice directe si o unda de depolarizare se propaga in atriu, eventual excitand nodul atrio-ventricular (AV), localizat in partea de sus a septului interventricular. Contractarea atriilor precede celei a ventricolelor, fortand astfel mai mult sange in ventricole si obtinand raspunsul Sterling. Semnalul electric de la nodul AV este condus la ventricole de o legatura specializata de tesuturi conductoare ce se impart in cateva alte legaturi in septul intraventricular (leziuni ale acestor legaturi de conductie, ori a nodului AV, produc conditii clinice pentru blocarea partiala sau totala a inimii, deoarece atriile si ventricolele se contracta independent). Tesuturile conductoare sunt derivate din celule modificate ale muschiul inimii, si sunt cunoscute sub numele de fibrele Purkinje.

Ele au un continut redus de proteine contractile, si o mult mai mare viteza de conductie decat celelalte cardiomitocite. Legaturile conductoare se impart repetat pe cat ele se imprastie in tot miocardul pentru a coordina activitatea electrica si contractila dea lungul inimii.

Cu toate ca fiecare celula a muschiului cardiac este in contact electric cu majoritatea vecinilor sai, mesajul ajunge normal pentru prima data prin sistemul Purkinje.

Nodul sinus este pacemakerul nostru natural. De ...

Bibliografie:

Y. KIM, J. B. FAHY, B. J. TUPPER - "OPTIMAL ELECTRODE DESIGNS FOR ELETROSURGERY, DEFIBRILLATION, AND EXTERNAL CARDIAC PACING"

H. G. ZIEBER, Y. KIM, F. E. WANG - "UNIFORMITY OF CURRENT DENSITY UNDER STIMULATING ELECTRODES"

D. B. JORGENSON, P. H. SCHIMPF, I. SHEN, G. H. BARDY - "PREDICTING CARDIOTHORACIC VOLTAGES DURING HIGH ENERGY SHOCKS: METHODOLOGY AND COMPARISON OF EXPERIMENTAL TO FINITE ELEMENT MODEL DATA"

M. F. RATTES, D. L. JONES, A. D. SHARMA, G. J. KLEIN - "DEFIBRILLATION THRESHOLD: A SIMPLE AND QUANTITATIVE ESTIMATE OF THE ABILITY TO DEFIBRILLATE"

X. ZHOU, J. P. DAUBERT, P. D. WOLF - "SIZE OF THE CRITICAL MASS FOR DEFIBRILLATION"

G. JOHNSON, G. L. DOLACK, J. E. POOL, G. H. BARDY - "CLINICAL PREDICTORS OF THE DEFIBRILLATION THRESHOLD WITH THE UNIPOLAR IMPLANTABLE DEFIBRILLATION SYSTEM"

I. R. EFIMOV, Y. N. CHENG, M. BIERMANN, T. N. MAZGALEV - "TRANSMEMBRANE VOLTAGE CHANGES PRODUCED BY REAL AND VIRTUAL ELECTRODES DURING MONOFHASIC DEFIBRILLATION SHOCK DELIVERED AN IMPLANTABLE ELECTRODE"

I. R. EFIMOV, Y. N. CHENG, D. R. VAN WAGONER - "VIRTUAL ELECTRODE - INDUCED PHASE SINGULARITY: A BASIC MECHANISM OF DEFIBRILLATION FAILURE"

N. A. TRAYANOVA, T. C. PILKINGTON - "THE USE OF SPECTRAL METHODS IN BIDOMAIN STUDIES"

N. G. SEPULVEDA, J. P. WIKSWO - "BIPOLAR STIMULATION OF CARDIAC TISSUE USING AN ANISOTROPIC BIDOMAIN MODEL"

B. J. ROTH - "A MATHEMATICAL MODEL OF MAKE AND BREAK ELECTRICAL STIMULATION OF CARDIAC TISSUE BY UNIPOLAR ANODE OR CATHODE"

B. J. ROTH - "STRENGTH - INTERVAL CURVES FOR CARDIAC TISSUE PREDICTED USING THE BIDOMAIN MODEL"

A. S. TANG, P. D. WOLF, Y. AFEWORK - "THREE - DIMENSIONAL POTENTIAL GRADIENT FIELDS GENERATED BY INTRACARDIAC CATHETER AND CUTANEOUS PATCH ELECTRODES"

F. AGUEL, K. A. DEBRUIN - "EFFECTS OF ELECTROPORATION ON THE TRANSMEMBRANE POTENTIAL DISTRIBUTION IN A TWO - DIMENSIONAL BIDOMAIN MODEL OF CARDIAC TISSUE"

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Aspecte ale simularii gradientilor de tensiune miocardica
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
9/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2003
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
80 pagini
Imagini extrase:
100 imagini
Nr cuvinte:
15 822 cuvinte
Nr caractere:
99 153 caractere
Marime:
3.80MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Alte domenii
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
Electronica aplicata
Materie:
Alte domenii
Sus!