Analiză privind teoria abstractă a automatelor

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 AUTOMATE
1.1 AUTOMATE CONEXE
1.2 ECHIVALENTA DE STARI
1.3 AUTOMATE ECHIVALENTE
1.4 AUTOMATE INCOMPLET DEFINITE
2 REPREZENTAREA AUTOMATELOR
3 COMPATIBILITATE
4 PARTITII
5 INTERCONECTAREA AUTOMATELOR
6 ARII LOGICE PROGRAMABILE

Extras din licența:

Despre o masina sau instalatie care realizeaza o serie de sarcini fara interventie umana se spune ca este automatizata. Automatizarea unei masini, instalatii sau proces presupune realizarea unui bloc de comanda numit automat, care, in urma prelucrarii unor semnale ce i se aplica pe intrari, emite la iesirile sale semnale de comanda prin care determina realizarea unor sarcini. Semnalele de la intrarile si iesirile unui automat reprezinta informatii, dar care sunt prezentate intr-o forma accesibila automatului, ca de exemplu reprezentarea prin numere binare. Orice marime de intrare poate fi codificata in binar si de aceea, in ceea ce urmeaza, ne vom referi doar la prezentarea binara a informatiei. Functionarea unui automat este deci descrisa in timp printr-o succesiune de etape distincte numite secvente, in care se efectueaza anumite sarcini, spunandu-se ca automatul are o functionare secventiala. Fiecare sarcina dintr-o secventa va fi comandata de automat printr-o anumita combinatie a semnalelor logice de la iesiri, sub actiunea unei anumite combinatii a semnalelor logice de la intrari. Definitii Definitie Circuitele automatului realizand prelucrari logice, rezulta ca iesirea este rezultatul unei functii logice g, iar starea interna este rezultatul unei functii logice f. Pe baza consideratiilor de mai sus se poate scrie: Un automat realizeaza deci functia de memorare a starii interne in care a ajuns (capacitatea sa de memorare fiind limitata datorita numarului finit de circuite componente) . Rezulta ca pentru un automat, din punct de vedere matematic, se poate da urmatoarea: Fig. 1 Automat Mealy Fig. 2 Automat Moore Definitii Observatie Denumirea de orologiu data unui automat autonom se datoreste faptului ca, indiferent din care stare porneste, secventa de iesire este periodica. Observatie Pe durata functionarii sale, unui automat i se aplica un sir de simboluri ale alfabetului de intrare, fiecare gasind automatul in starea lasata de simbolul precedent, iar sub actiunea sirului de simboluri de intrare, automatul genereaza la iesirea sa un sir de simboluri din alfabetul sau de iesire.

Apare astfel util ca, stiind sirul simbolurilor ce se vor aplica la intrarea unui automat, precum si starea in care se afla automatul, sa se determine sirul starilor si al simbolurilor de iesire prin care va trece automatul. atunci automatul va trece prin starile: iar la iesirea sa se vor genera simbolurile: Functiile f si g pot fi deci extinse pe siruri de intrari astfel: relatii in care: Aceasta definire reprezinta o extensie a functiilor f si g deoarece, avand in vedere ca: exista egalitatile: Teorema Demonstratie Deci: Deoarece: rezulta ca: adica P (1) = adevarata.

Sa aratam ca P (i) = adevarata (P (i+1) = adevarata.

Deci: Sa aratam ca: Avand in vedere ca: se poate scrie: Deci: Avand in vedere ca: se poate scrie: Deci: AUTOMATE CONEXE Definitii e) Se spune ca un automat este tare conex daca orice stare a sa este ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Analiza privind teoria abstracta a automatelor
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2003
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
58 pagini
Imagini extrase:
45 imagini
Nr cuvinte:
10 590 cuvinte
Nr caractere:
84 007 caractere
Marime:
665.29KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Alte domenii
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Alte domenii
Sus!