Vaccinium myrtillus L. ( Afin )
Familia Ericaceae
Materia prima: Myrtilli folium - frunze ovate sau eliptice, lungi de 1-3 cm, late de 0,6-2 cm rotunjite la baza, foarte scurt petiolate, fin serate pe margini, cu nervatiunea evidenta pe dos, de culoare verde deschis, caracteristica. Fara miros, gustul slab, astringent.
Compozitia chimica: Frunzele contin cca. 10% tanin, acid chinic, ericolina, cantitati mici de arbutozid, derivati flavonici ( cvercetina libera si sub forma glicozidata) etc. Fructele contin 6-15% tanini, zaharuri, acizi organici ( citric, malic, oxalic, lactic, chinic), pectine, b-caroten, vitamina C si din complexul B, derivati antocianici: mirtilina a si b, saruri minerale etc.
Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: Frunzele si fructele de afin au proprietati astringente datorita taninului. Au activitate antibiotica, modificand favorabil flora patogena intestinala. Actiunea hipoglicemianta a frunzelor de afin este controversata. Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic.
Rubus idaeus L. ( Zmeura)
Familia Rosaceae
Materia prima: Folium Rubi idaei - foliole ovat-lanceolate inegal dintate pe margini fara petiolul principal, de culoare verde pe suprafata superioara si alba sau alba - cenusie pe cea inferioara. Mirosul frunzelor uscate este placut, gustul astringent.
Compozitia chimica: Frunzele contin tanin (cca 10%) substante de natura flavonoidica, cca 800 mg% vitamina C. Fructele proaspete contin acid citric, malic si formic, zaharuri, tanin, pectine, antociani, glicozidici, substante de natura flavonoidica, vitamina C. (cca 50 mg%).
Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice: Fara a avea o actiune farmacodinamica specifica, frunzele sunt utilizate empiric ca depurativ si astringent, iar extern sub forma de gargara in afectiuni faringiene. Intra in compozitia ceaiului aromat. Dupa unii autori, frunzele au actiune antispastica si uterotonica. Siropul obtinut din fructele proaspete este utilizat in farmacie corectiv pentru diferite siropuri medicinale.
Denumire stiintifica: Rubus fructicosus
Aspect: tufa perena
Expunere: plin soare
Soi: usor drenabil
Descriere
De multe ori, gradinarii scapa din vedere posibilitatile de cultivare a rugilor de mure. Murele se gasesc destul de rar in magazine, dar sunt usor de cultivat si de ingrijit.
Tipuri de mure:
a)Tufe de mure semi-cataratoare, fara spini - ramurile se intind pe pamant si nu se pot sustine singure vertical, asa ca trebuie antrenate pe spaliere sau araci. Fructul se coace
cam la o luma dupa cel de la speciile drepte. Acest tip de mure nu trebuie cultivat in zonele unde temperaturile pe timp de iarna scad sub -17- C.
b) Tufe de mure cu ramuri drepte - tolereaza temperaturi putin sub -17- C fara ca tulpina sa fie afectata serios.
Satisfacerea cerintelor de consum, mereu crescande ale populatiei constitue una din trasaturile esentiale ale societatii noastre.Pentru a raspunde acestui deziderat agricultura cunoaste o dezvoltare multilaterala pe calea intensificarii productiei de legume si fructe,a valorificarii superioare a acestora si a ridicarii parametrilor de calitate a produselor horticole.
A existat mereu o preocupare permanenta a industrei alimentare pe plan mondial in ceea ce priveste crearea unei game, sortimentele diversificate de produse pentru satisfacerea solicitarilor si exigentelor in ascensiune ale consumatorilor si in acelasi timp sa constituie un ajutor pretios pentru pastrarea sanatatii oamenilor.
Preocuparea s-a extins si in ceea ce priveste realizarea de produse dietetice sau produse de cu o sfera main larga de consum.
Cercetarile de nutritie au determinat o noua orientare in dietetica si o reconsiderare a unor componente neglijate sau considerate ca si contracandidate. Astfel, se considera ca reducerea cantitatii de celuloza din ratia alimentara a adultilor din tarile dezvoltate a influentat aparitia a numeroase boli.
Deficienta in celuloza este consideratain prezent ca una dintre principalele cauze ale constipatiei, litiajei, apendicitei si chiar a cancerului; nivelul colesterolului in sange, implicit
in bolile caranoriene, este influentat de consunamul de celuloza. Lipsa celulozei din ratie conduce si la obezitate, deoarece determina un consum mai mare de calorii pama apare senzatia de satietate.In acelasi timp, reducere continutului de celuloza duce la incetinirea tranzitului intestinal, cu marirea timpului de absortie intestinala.
Dietetica modena atribuie o importanta deosebita substantelor pectice,atat in reglarea proceselor de digestie cat si in prevenire ti tratarea afectiunilor gastrointestinale la copii si adulti.Se apreciaza de asemenea ca acidul galacturonic care se formeaza in urma hidrolizei pectinei,inactiveaza o cantitate mare de substante toxice si exercita un efortprotator si cicatrizant in boala ulceroasa.
In cazul folosirii sucurilor limpezi,aceste substante valoroase sunt eliminate, concomitent cu vitaminele lipsolubile si colorantii carotenoidici existenti in fructe. Ca urmare valoarea dietetica a sucurilor limpezi este redusa,in aceste scopuri recomandandu-se fabricarea sucurilor cu pulpa.
Rolul important al fructelor si a sucurilor obtinute din fructe in cadrul alimentatiei ratonale este bine cunoscut si se datoreaza continutului acestora in vitamine, zaharuri, enzime, substante pectice, celuloza, acizi organici, substante aromate si substante minerale. Datorita efectelor curative in o serie de boli acute si cronice dieta cu sucuri de fructe constituie un procedeu folosit cu succes in medicina moderna.
Astfel, sucurile de fructe contin o mare parte din zaharuri sub forma de fructoza,fiind indicate in alimentatia diabeticilor.Continutul lor ridicat in saruri de potasiu le recomada pentru tratamentul si profilaxia bolilor cardiovasculare, iar continutul ridicat in vitamine si zaharuri confera acestora calitatea de medicamente in tratamentul ficatului si al vezicii bilare. De asemenea sucurile de fructe sunt recomandate intr-o serie de boli ale epidemiei (acnee, eczeme, furunculoza), datorita actiunii lor antiinfectioase si antimicrobiene specifice si sucurile de legume au un rol important in cadrul alimentatiei,ponderea lor fiind in continua crestere in tarile dezvoltate remarcandu-se in ultimul timp o tot mai accentuata preocupare pentru dezvoltarea industriei sucurilor de legume.
Sucul de tomate este o sursa bogata de caroten,de vitamina C si acid nicotinic, continand si cantitati importante de vitamina B1, B2, fosfor, calciu si fier.Sucul de morcov este foarte bogat in caroten, vitamina B1, B2 si oligoelemente. Sucul de ardei reprezinta o sursa importanta de vitamina C si P (de cinci ori mai mult ca sucul de lamaie) caroten si
zaharuri.Sucul de sfecla se remarca prin continutul in helina, care joaca un rol important in metabolismul organismului.
S-a constatat ca betaina adaugata in hrana adaugata copiilor contribuie la crestere. Sucul de varza este bogat in aminoacizi,zaharuri,substante minerale si vitamina C. Sucul de spanac este bogat in vitamina C, B1, B2, proteine, caroten si fier.Telina, avand in vedere continutul in substante] nutritive dupa unul din primele locuri dintre legume,fiind bogatain vitamina C, oligoloelomente, saruri minerale, in plus si o aroma placuta. Sucurile de legume au si o valoare terapeutica putand fii folosite in tratarea cu succes a unor afectiuni. Astfel sucul de varza, are un efect cunoscut in ulcerul stomacal. Sucul de patrunjel are un efect favorabil in bolile de prostata. Unele sucuri de legume, cum sunt cele de ridichi, usturoi, ceapa au actiune fitoncida puternica, inhiband dezvoltarea microorganismelor daunatoare.
[1]V. Eliu Ceausescu, Gh. Radoias, T. Cadariu, Odorante si aromatizante. Chimie, tehnologie, aplicatii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988.
[2]Volk Benjamin, Kadner Parson - Essentials of Medical Microbiology, Fourth edition, J.B. Lippicott Company Philadelphia, 1991
[3]Corina Dana Misca - Microbiologia produselor agroalimentare, Ed. Solness, Timisoara, 2001
[4]Corina Dana Misca - Indrumator pentru lucrari practice - Microbiologie agroalimentara, Ed. Solness, Timisoara, 2001
[5]XXX - Bergey"s Manual of Determinative Bacteriology, ed.9,1994
[6]I. Ciulei, E. Grigorescu, U. Stanescu, Plante medicinale. Fitochimie si fitoterapie, vol. 1, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.
[7]I. Ciulei, E. Grigorescu, U. Stanescu, Plante medicinale. Fitochimie si fitoterapie, vol. 2, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.
[8]D.I. Hadaruga, Nicoleta G. Hadaruga, Compusi odoranti si aromatizanti, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003.
[9]N. Satinover, Chimia si tehnologia condimentelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1964.
[10]* * * Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, ed. a VI-a, 1998, Electronic Release.
[11]C.D. Nenitescu, Chimie Organica, vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
[12]C.D. Nenitescu, Chimie Organica, vol. II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
[13]K. Othmer, Encyclopedia of Chemical Technology, vol. 13, ed. a III-a, J. Wiley & Sons, New York, 1981.
[14]* * * Beilstein Handbuch der Organische Chemie, ed. a IV-a, Springer Verlag, Berlin, 1942.
[15]J.R. Pigott, A. Paterson, Understanding Natural Flavors, Blackie Academic & Professional, London, 1994.
[16]H.-D. Belitz, W. Grosch, Food Chemistry, Springer-Verlag, Berlin, 1987.
[17]http://www.botany.hawaii.edu/faculty/carr/fpfamilies.htm
[18]http://www.tropical.spice.~pepper
[19]http://www-ang.kfunigroy.ac.at/~katzer/engl/spice
[20]http://www.schwartz.co.uk/schwartz.nsf
[21]http://domino2.kappa.ro/mij/superlex.nsf
[22]http://www.botanical.com/botanica/mgmh/a/anise040.html
[23]http://www.linnaeus.nrm.se/flora/di/apia/pimpi/pimpani1.ipg
[24]http://www.naturedirect2u.com/Essential%20oils/anise.htm
[25]http://www.sintec.ro/buysell/_disc1/00000164.htm
[26]http://www.ncbi.nlm.nih.gov/htbin-post/Entrez/query?db=m&Dopt=r&vid=9225014
[27]G. Mogos, N. Sitcai, Toxicologie clinica. Intoxicatii nemedicamentoase, vol. 2, Ed. Medicala, Bucuresti, 1990.
[28]M. Cotrau, M. Proca, Toxicologia analitica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1988.
[29]* * * Merck Catalog 2000, Electronic Release, Chapmann&Hall/CRC, New Jersey, 1999.
[30]Daescu, C.; Macarie, I., Boc, I., Indrumar de proiect, Lito IPT, Timisoara, 1983.
[31]* * * Colectia de STAS-uri.
[32]C.F. Pavlov, P.G. Romankov, A.A. Noscov, Procese si aparate in ingineria chimica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981.
[33]O.P. Kharbanda, Nomograms for Chemical Engineers, Heywood & Co. Ltd., London, 1958.
[34]G. Niac, V. Voiculescu, I. Baldea, M. Preda, Formule, tabele, probleme de chimie fizica, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1984.
[35]D.R. Stull, E.F. Westrum Jr., G.C. Sinke, The Chemical Thermodynamics of Organic Compounds, John Wiley Inc., New York, NY, 1982.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
