Una din cauzele ramanerii in urma a agriculturii o constituie fptul ca dimensiunea exploatatiilor este foarte mica.
Politica Agricola Comuna a avut in vedere, de la inceputurile ei, exploatatiile agricole medii de tip familial, fara sa de-zavantajeze exploatatiile de tip industrial.
Politica aceasta s-a dovedit a fi una extrem de eficienta daca privim structura exploatatiilor agricole din tari precum Franta, Germania si Olanda. De exemplu, in Franta, la sfarsitul anului 2008, erau 326.000 exploatatii agricole (in 1988 erau 600.000) dintre care peste 50% cu dimensiunea situata intre 25-100 ha, 18% aveau o dimensiune intre 100-200 ha, iar 20% peste 200 ha. In Germania, suprafata medie a exploatatiilor agricole este de 25 ha, 75% dintre exploatatii fiind intre 10-50 ha, iar peste 100 ha sunt doar 9,18% (mai ales in Germania de est) .
De-a lungul timpului s-au incercat mai multe forme de sprijin, dar nici renta viagera si nici pensionarea anticipata sau stabilirea tinerilor in mediul rural nu au dat rezultatele scontate in comasarea terenurilor.
Pentru a fi stimulati sa-si vanda terenul pe care il au in proprietate, cei care se retrag din agricultura pot sa primeasca, dupa un model care a functionat in Franta, contravaloarea productivitatii terenului pe care il vand;
Avantajele pe care le-ar obtine statul dupa o astfel de interventie pe piata funciara ar fi:
- formarea unui numar mare de ferme medii, deci a clasei de mijloc in mediul rural;
- trecerea de la o agricultura de subzistenta la una antreprenoriala;
- cresterea gradului de asociere si cooperare (prin posibilitatea ca, odata cu terenul, sa fie oferit tinerilor fermieri si un pachet cu utilaje agricole care sa deserveasca in comun mai multe asemenea ferme; sau, acestia sa fie coordonati pentru a se asocia in forme specializate pentru: aprovizionare de inputuri, depozitare sau prelucrare de produse si accesarea de instrumente financiare);
- cresterea fortei de munca fiscalizate si a gradului de impozitarea a veniturilor provenite din agricultura.
Judetul Old este un judet cu preponderenta agricola, cultivandu-se mari suprafete cu cereal si plante tehnice.Studiul de caz este intocmit in cadrul unei exploatatii agricole din judetul Olt, comuna Schitu - exploatatia Mosteanu, in care se regasesc culturile ce predomina in intregul judet.Alegerea acestei exploatatii nu a fost intamplatoare, motivele care au stat la baza acestui studiu aufost detinerea acestei exploatatii, reusind prin acest studiu sa imi insusesc elementele teoretice de tehnologie a culturilor predominante in judet cat si asimilarea unor informatii suplimentare cu privire la managerierea unei exploatatii agricole.
In primul capitol am studiat elementele teoretico-metodologice ce fundamenteaza managementul activitatilor in cadrul unei exploatatii agricole si anume: descrierea continutului analizei economice , a fenomenelor economice si a cercetarii acestora si identificarea indicatorilor analizei si insusirea metodelor de calcul ce sunt utilizate in special in cadrul studiului de caz.
In cel de-al doilea capitol am facut o scurta descriere a judetului Olt, cu un accent special pe partea agricola prin exemplificarea evolutiei productiei agricole la principalele culturi si analiza informatiilor de diagnostic asupra viitorului agriculturii din acest judet.
In cea de-a doua parte a acestui capitol am facut o caracterizare a exploatatiei supuse studiului de caz prin localizare, dotare, istoric si calcularea dimensiunii economice a acesteia , in vederea incadrarii intr-una din categoriile stabilite prin UDE.
Capitolul trei este format din descrierea tehnologiilor de cultura si din analiza analiza tehnico-economica a acestora la culturile de grau, porum, floarea soarelui si lucerna. Indicatorii analizei utilizati sunt productiile medii si totale, veniturile , cheltuielile tehnologice si marja bruta.
Ultimul capitol reprezinta partea de concluzii, unde am sintetizat informatiile parcurse de-a lungul intregii lucrari si rezultatele obtinute din propriile interpretari.
CAPITOLUL I. PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA MANAGEMENTULUI ACTIVITATILOR DIN EXPLOATATIA AGRICOLA
Termenul de analiză este de origine greacă și înseamnă "a descompune în elemente componente".
Analiza reprezintă o metodă de cercetare generală bazată pe descompunerea unui obiect sau fenomen în părțile lui componente, în elemente mai simple.
Cu ajutorul ei specialiștii din toate domeniile cercetează lucrurile și fenomenele, adică: le descoperă structura; le stabilește sau le verifică relațiile de cauzalitate; stabilește factorii care le generează; stabilește legile formării și descompunerii lor; formulează pe această bază decizii pentru activitatea de viitor.
1.1.CONȚINUTUL ANALIZEI ECONOMICE
În toate domeniile analiza joacă rolul unui mijloc indispensabil și o metodă de cercetare.
Analiza economică poate fi definită ca cercetarea unui fenomen, proces sau activitate din punct de vedere economic, bazată pe descompunerea lui în elementele componente și pe studierea lor și a factorilor care îl determină. Esențialul în analiza economică îl constituie studierea relațiilor structurale, a relațiilor cauză efect.
Analiza economică s-a individualizat în ansamblul științelor economice, datorită particularităților analizei fenomenelor economice. În analiza economică se implică rolul însemnat al logicii, al puterii de abstractizare, al gândirii corecte care permite identificarea raporturilor de cauzalitate, de descoperire a condițiilor de formare și dezvoltare a unor fenomene economice.
Analiza economică a devenit o disciplină economică pentru că are un obiect propriu de cercetare, reguli manageriale bazate pe concepte specifice economiei de piață, metode, tehnici și instrumente de cercetare.
1.2. SPECIFICUL CERCETĂRII FENOMENELOR ECONOMICE
Specificul cercetării fenomenelor economice este determinat de următoarele aspecte:
- același efect poate fi produs de cauze diferite (exemplu reducerea profitului poate fi determinată de creșterea costurilor, reducerea prețului de vânzare ca urmare a unei calități inferiaore și reducerea cantității vândute);
- efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de factori (abaterea unui fenomen este determinată de de suma influențelor factorilor direcți);
- complexitatea și intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului ci și calitatea lui (de exemplu scăderea productivității muncii poate fi determinată nu numai de insuficientele măsuri de cointeresare materială ci și de nivelul de calificare mai scăzut al unor salariați);
4. Alecu I.N.,2010,Agricultura principalelor țări membre ale Uniunii Europene-- model pentru agricultura României,CNCSIS-IOAN NIOLAE ALECU.pdf
5. Bîlteanu Gheorghe, 2003, Fitotehnie, Editura Ceres, Bucuresti, vol. 2, pag. 13-61
6. BUZDUGAN Gheorghe Lucian, 2011, Cercetări privind optimizarea tehnologiei culturii de rapiță de toamnă din incinta îndiguită insula mare a BRĂILEI, Rezumat teza doctorat, http://www.usamv.ro/fisiere/file/documente-de-invatamant/Buzdugan%20Gheorghe%20Lucian/rezumat%20romana.pdf
7. Bold, I., Buciuman E, Draghici M, Spațiul rural, Definire, Organizare, Dezvoltare, Ed. Mirton, Timișoara, 2003, p. 565.
8. Ceapoiu N. Metode statistice aplicate in experientele agricole si statistice, Ed.Agro-Silvica, Bucuresti 1968
9. Dona Ion, 2005, Dezvoltare rurala, USAMV Bucuresti
10. Drăghici M., (autor-coordonator), ș.a.,2004, Manual de management al fermei, MAPDR, Banca Mondială, ANCA, Ed. Atlas Press, București
11. Lucian Luca (coordonator), Cristina Cionga, Daniela Giurcă, Consolidarea exploatațiilor agricole, Proiect al Comisiei Naționale de Prognoză, cod SMIS 27153
12. ***Evidenta tehnico economica a exploatatiei agricole Mosteanu, com Schitu
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
