Analiza caracteristicilor condițiilor naturale

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
1.1 IMPORTANTA. INTREBUINTARI
1.2 COMPOZITIA CHIMICA
1.3 RASPANDIREA FLORII - SOARELUI
1.4 SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII DE DIPLOMA
2 CARACTERIZAREA CONDITIILOR NATURALE ALE ZONEI SI UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A. , JUDETUL BRAILA
2.1 ASEZARE GEOGRAFICA
2.2 RELIEFUL
2.3 CARACTERISTICILE GEOMORFOLOGICE ALE CAMPIEI BRAILEI
2.4 HIDROGRAFIA SI HIDROGEOLOGIA
2.5 CARACTERISTICILE CLIMATICE
2.5.1 REGIMUL PLUVIOMETRIC
2.5.2 REGIMUL TERMIC
2.5.3 INDICELE DE ARIDITATE (DE MARTONNE)
2.6 FLORA SI FAUNA
2.7 STRUCTURA CULTURILOR AGRICOLE IN CAMPIA BRAILEI
2.8 PREZENTAREA UNITATII
3 STADIUL CUNOASTERII CU PRIVIRE LA CULTURA FLORII - SOARELUI
3.1 ORIGINEA SI ISTORICUL FLORII - SOARELUI
3.2 SISTEMATICA FLORII - SOARELUI
3.3 CERINTE FATA DE CLIMA SI SOL
3.3.1 TEMPERATURA
3.3.2 UMIDITATEA
3.3.3 LUMINA
3.3.4 SOLUL
3.4 ZONAREA FLORII - SOARELUI
3.5 HIBRIZI CULTIVATI IN ROMANIA SI IN LUME
3.5.1 HIBRIZI CULTIVATI DE FLOAREA - SOARELUI IN ROMANIA
3.5.2 HIBRIZI STRAINI DE FLOAREA - SOARELUI INREGISTRATI IN DIFERITE TARI
3.6 PREZENTAREA PLANTEI
3.6.1 SISTEMUL RADICULAR
3.6.1.1 STRUCTURA RADACINII
3.6.2 TULPINA
3.6.2.1 STRUCTURA TULPINII
3.6.3 APARATUL FOLIAR
3.6.3.1 STRUCTURA FRUNZEI
3.6.4 INFLORESCENTA
3.6.5 FRUCTUL
3.6.5.1 STRUCTURA FRUCTULUI
3.6.5.2 STRUCTURA SEMINTEI
3.7 FAZE DE VEGETATIE
3.7.1 FAZA GERMINARE - RASARIRE - A
3.7.2 FAZA VEGETATIVA - B
3.7.3 FAZA DE BUTON FLORAL - E
3.7.4 FAZA DE INFLORIRE - F
3.7.5 FAZA DE MATURITATE - M
3.8 CERCETARI PRIVIND COMBATEREA INTEGRATA A BOLILOR SI DAUNATORILOR DIN CULTURA FLORII - SOARELUI
3.8.1 PROTECTIA INTEGRATA A CULTURII DE FLOAREA - SOARELUI IMPOTRIVA AGENTILOR PATOGENI
3.8.2 SCHEMA COMBATERII INTEGRATE A BOLILOR SI DAUNATORILOR DIN CULTURILE DE FLOAREA - SOARELUI
4 ELEMENTE TEHNOLOGICE APLICATE LA CULTURA FLORII - SOARELUI IN ANUL AGRICOL 2004 - 2005 LA S. C. XYZ S. A.
4.1 CARACTERISTICILE CLIMATICE PE PARCURSUL PERIOADEI DE VEGETATIE
4.1.1 PRECIPITATII
4.1.2 UMIDITATEA RELATIVA A AERULUI
4.1.3 TEMPERATURA
4.1.4 DURATA DE STALUCIRE A SOARELUI
4.1.5 EVAPOTRANSPIRATIA
4.1.6 INDICELE DE ARIDITATE
4.2 CONDITII PEDOLOGICE
4.3 SUPRAFATA CULTIVATA. PRODUCTIA PROGRAMATA
4.4 DESCRIEREA HIBRIDULUI
4.5 ASOLAMENT. ROTATIE. PLANTA PREMERGATOARE
4.5.1 ASOLAMENTUL, ROTATIA SI PLANTA PREMERGATOARE
4.5.2 PLANTA PREMERGATOARE
4.5.3 ASOLAMENTUL. ROTATIA. PLANTA PREMERGATOARE - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A.
4.6 FERTILIZAREA
4.6.1 AZOTUL
4.6.2 FOSFORUL
4.6.3 MACROELEMENTE DE ORDIN SECUNDAR
4.6.3.1 CALCIUL
4.6.3.2 MAGNEZIUL
4.6.4 ROLUL MICROELEMENTELOR (FE, MN, ZN, CU, B, MO)
4.6.4.1 BORUL
4.6.4.2 ZINCUL
4.6.4.3 MOLIBDENUL
4.6.4.4 MANGANUL
4.6.4.5 FIERUL
4.6.5 FERTILIZAREA CU INGRASAMINTE ORGANICE
4.6.6 FERTILIZAREA CU INGRASAMINTE MINERALE
4.6.6.1 INGRASAMINTELE CU AZOT
4.6.6.2 INGRASAMINTE CU FOSFOR
4.6.6.3 INGRASAMINTE CU POTASIU
4.6.7 APLICAREA MICROELEMENTELOR
4.6.8 FERTILIZAREA STARTER
4.6.9 FERTILIZAREA FOLIARA
4.6.10 FERTILIZAREA - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A. (FIGURILE 13 SI 14)
4.7 LUCRARILE SOLULUI
4.7.1 DEZMIRISTIREA
4.7.2 ARATURA
4.7.3 PREGATIREA PATULUI GERMINATIV
4.7.4 LUCRARILE SOLULUI - IN CADRUL UNITATII S. C. XYZ S. A.
4.7.4.1 DEZMIRISTIREA
4.7.4.2 ARATURA, LUCRAREA DE BAZA
4.7.4.3 PREGATIREA PATULUI GERMINATIV
4.8 SAMANTA. SEMANATUL
4.8.1 DENSITATEA DE SEMANAT
4.8.2 NORMA DE SAMANTA
4.8.3 DISTANTA INTRE RANDURI
4.8.4 ADANCIMEA DE SEMANAT
4.8.5 SAMANTA. SEMANATUL - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A.
4.9 LUCRARI DE INGRIJIRE
4.9.1 SPECTRUL DE IMBURUIENARE LA FLOAREA - SOARELUI SI COMBATEREA
4.9.1.1 ROLUL ROTATIEI IN LUPTA IMPOTRIVA BURUIENILOR
4.9.1.2 COMBATEREA BURUIENILOR PRIN LUCRARILE SOLULUI
4.9.1.3 EFECTUL TEHNICII DE SEMANAT ASUPRA GRADULUI DE IMBURUIENARE
4.9.1.4 COMBATEREA BURUIENILOR PRIN PRASIT
4.9.1.5 COMBATEREA CHIMICA A BURUIENILOR
4.9.1.6 LUCRARI DE INGRIJIRE - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A.
4.9.2 BOLILE FLORII - SOARELUI SI COMBATEREA LOR
4.9.3 DAUNATORII FLORII - SOARELUI SI COMBATEREA LOR
4.9.4 PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
4.9.4.1 MASURILE AGROFITOTEHNICE SUNT
4.9.4.2 COMBATEREA CHIMICA A BOLILOR SI DAUNATORILOR FLORII - SOARELUI
4.9.4.3 COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A.
4.9.5 IRIGAREA
4.9.5.1 IRIGAREA - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A.
4.9.6 POLENIZAREA SUPLIMENTARA
4.10 RECOLTAREA
4.10.1 RECOLTAREA - IN CADRUL UNITATII AGRICOLE S. C. XYZ S. A.
5 REZULTATELE TEHNOLOGIEI AGRICOLE LA S. C. XYZ S. A.
5.1 PRODUCTII
6 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Floarea-soarelui, denumita in unele regiuni si rasarita, reprezinta una dintre cele mai importante plante ale tarii si ale zonei Brailei. Este una dintre cele mai importante plante oleaginoase. Denumirea de plante oleaginoase in acceptiunea fitotehniei include speciile ale caror seminte contin grasimi lichide ce se extrag cu usurinta pe cale industriala.

Floarea-soarelui face parte din grupa plantelor producatoare de uleiuri. Ca pondere floarea-sorelui ocupa locul trei in grupa plantelor oleifere pe plan mondial. In Romania floarea-soarelui ocupa locul intai intre plantele oleifere si locul trei dupa grau si porumb in ceea ce priveste suprafata cultivata.

Importanta florii-soarelui este data in primul rand de produsul principal format din seminte bogate in ulei, care au urmatoarele intrebuintari: alimentatie, industrie, hrana animalelor, la fabricarea fibrelor artificiale, a placilor usoare si rezistente. Planta in intregime este apreciata pentru hrana animalelor sub forma de siloz, fiind planta melifera, conduce la obtinerea de 20-30 kg miere de albine/ha. Scopul principal al culturii care formeaza obiectul prezentei lucrari il constituie obtinerea produsului format din seminte bogate in ulei.

Uleiul de floarea-soarelui este intrebuintat in primul rand in hrana populatiei, in industria conservelor, la fabricarea margarinei si la obtinerea de lecitina. Productia de ulei vegetal la nivel mondial ajunge in medie la 50 milioane tone anual.

In ierarhia plantelor mari producatoare de ulei culturile se inscriu astfel: locul intai este ocupat de soia (38% din totalul productiei mondiale, cu o productie de 17 milioane tone anual); locul doi revine florii soarelui, locul trei rapita, locul patru bumbac, iar pe locul cinci se claseaza arahidele.

Semintele de floarea-soarelui au importanta si prin continutul ridicat de substante proteice. La boabele mature de floarea-soarelui continutul de substante proteice ajunge la 67-80% din masa acestora, de accea au fost denumite plante oleoproteice sau oleoproteaginoase. Uleiul vegetal este apreciat datorita valorii calorice mari fiind egala cu a grasimilor animale. Prezinta gust, culoare si miros placut. Uleiurile sunt valorificate de organismul uman in proportie mare de 95% depasit doar de untul de vaca.

Materiile grase vegetale sunt substante de rezerva drept hrana pentru embrionul semintei. Din punct de vedere chimic, grasimile vegetale sunt esteri ai glicerinei a caror varietate depinde de natura acizilor din care se formeaza. Cei mai importanti acizi grasi din constitutia uleiului sunt: acidul oleic (C18H34O2) cu o singura dubla legatura, acidul linoleic (C18H32O2) cu 2 duble legaturi, acidul linolenic (C18H30O2) cu 3 duble legaturi. Uleiul de calitate superioara contine 40-60% acid linoleic. Insusirea de sicativare reprezinta o insusire de calitate, de importanta tehnica in special la fabricarea vopselurilor, lacurilor, care trebuie sa se usuce in scurt timp. In functie de insusirea de sicativare, uleiurile ...

Bibliografie:

AVARVAREI I. - "AGROCHIMIE" - EDITURA SITECH, CRAIOVA, 1997

BARBULESCU A. - "BOLILE SI DAUNATORII PLANTELOR CULTIVATE DE CAMP" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 2003

BALTEANU GH. , BARNAURE V. - "FITOTEHNIE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1979

BALTEANU GH. - "FITOTEHNIE" - VOL. II, EDITURA CERES, BUCURESTI, 1994

HERA C. , BORLAN Z. - "METODE DE APRECIERE A STARII DE APROVIZIONARE A SOLULUI IN VEDEREA STABILIRII NECESARULUI DE INGRASAMANT SI AMENDAMENTE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1973

HERA C. , BORLAN Z. - "TABELE SI NOMOGRAME AGROCHIMICE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1982

IACOB VIORICA - "BOLILE PLANTELOR CULTIVATE" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003

IACOB VIORICA - "FITOPATOLOGIE AGRICOLA" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003

LACATUSU RADU - "DICTIONAR DE AGROCHIMIE" - EDITURA UNI - PRESS C - 68, BUCURESTI, 2002

LACATUSU RADU - "AGROCHIMIE" - EDITURA HELICON, TIMISOARA, 2000

LACATUSU RADU - "AGROCHIMIE" - EDITURA TERRA NOSTRA, IASI, 2006

MARIN GHEOGHE N. - "PEDOLOGIE GENERALA" - EDITURA CEPROHART, BRAILA, 2000

MARIN GHEOGHE N. - "CULTURI IRIGATE" - CURS UNIVERSITAR, FIB

MARIN ADRIANA - "FITOPATOLOGIE" - CURS UNIVERSITAR, FIB

MUNTEAN LEON SORIN, BORCEAN ION, AXINTE MIHAIL, ROMAN GHEORGHE VALENTIN - "FITOTEHNIE" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Analiza caracteristicilor conditiilor naturale
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2006
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
178 pagini
Imagini extrase:
131 imagini
Nr cuvinte:
46 705 cuvinte
Nr caractere:
258 782 caractere
Marime:
33.94MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Agronomie
Sus!