Floarea-soarelui, denumita in unele regiuni si rasarita, reprezinta una dintre cele mai importante plante ale tarii si ale zonei Brailei. Este una dintre cele mai importante plante oleaginoase. Denumirea de plante oleaginoase in acceptiunea fitotehniei include speciile ale caror seminte contin grasimi lichide ce se extrag cu usurinta pe cale industriala.
Floarea-soarelui face parte din grupa plantelor producatoare de uleiuri. Ca pondere floarea-sorelui ocupa locul trei in grupa plantelor oleifere pe plan mondial. In Romania floarea-soarelui ocupa locul intai intre plantele oleifere si locul trei dupa grau si porumb in ceea ce priveste suprafata cultivata.
Importanta florii-soarelui este data in primul rand de produsul principal format din seminte bogate in ulei, care au urmatoarele intrebuintari: alimentatie, industrie, hrana animalelor, la fabricarea fibrelor artificiale, a placilor usoare si rezistente. Planta in intregime este apreciata pentru hrana animalelor sub forma de siloz, fiind planta melifera, conduce la obtinerea de 20-30 kg miere de albine/ha. Scopul principal al culturii care formeaza obiectul prezentei lucrari il constituie obtinerea produsului format din seminte bogate in ulei.
Uleiul de floarea-soarelui este intrebuintat in primul rand in hrana populatiei, in industria conservelor, la fabricarea margarinei si la obtinerea de lecitina. Productia de ulei vegetal la nivel mondial ajunge in medie la 50 milioane tone anual.
In ierarhia plantelor mari producatoare de ulei culturile se inscriu astfel: locul intai este ocupat de soia (38% din totalul productiei mondiale, cu o productie de 17 milioane tone anual); locul doi revine florii soarelui, locul trei rapita, locul patru bumbac, iar pe locul cinci se claseaza arahidele.
Semintele de floarea-soarelui au importanta si prin continutul ridicat de substante proteice. La boabele mature de floarea-soarelui continutul de substante proteice ajunge la 67-80% din masa acestora, de accea au fost denumite plante oleoproteice sau oleoproteaginoase. Uleiul vegetal este apreciat datorita valorii calorice mari fiind egala cu a grasimilor animale. Prezinta gust, culoare si miros placut. Uleiurile sunt valorificate de organismul uman in proportie mare de 95% depasit doar de untul de vaca.
Materiile grase vegetale sunt substante de rezerva drept hrana pentru embrionul semintei. Din punct de vedere chimic, grasimile vegetale sunt esteri ai glicerinei a caror varietate depinde de natura acizilor din care se formeaza. Cei mai importanti acizi grasi din constitutia uleiului sunt: acidul oleic (C18H34O2) cu o singura dubla legatura, acidul linoleic (C18H32O2) cu 2 duble legaturi, acidul linolenic (C18H30O2) cu 3 duble legaturi. Uleiul de calitate superioara contine 40-60% acid linoleic. Insusirea de sicativare reprezinta o insusire de calitate, de importanta tehnica in special la fabricarea vopselurilor, lacurilor, care trebuie sa se usuce in scurt timp. In functie de insusirea de sicativare, uleiurile ...
AVARVAREI I. - "AGROCHIMIE" - EDITURA SITECH, CRAIOVA, 1997
BARBULESCU A. - "BOLILE SI DAUNATORII PLANTELOR CULTIVATE DE CAMP" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 2003
BALTEANU GH. , BARNAURE V. - "FITOTEHNIE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1979
BALTEANU GH. - "FITOTEHNIE" - VOL. II, EDITURA CERES, BUCURESTI, 1994
HERA C. , BORLAN Z. - "METODE DE APRECIERE A STARII DE APROVIZIONARE A SOLULUI IN VEDEREA STABILIRII NECESARULUI DE INGRASAMANT SI AMENDAMENTE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1973
HERA C. , BORLAN Z. - "TABELE SI NOMOGRAME AGROCHIMICE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1982
IACOB VIORICA - "BOLILE PLANTELOR CULTIVATE" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003
IACOB VIORICA - "FITOPATOLOGIE AGRICOLA" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003
LACATUSU RADU - "DICTIONAR DE AGROCHIMIE" - EDITURA UNI - PRESS C - 68, BUCURESTI, 2002
LACATUSU RADU - "AGROCHIMIE" - EDITURA HELICON, TIMISOARA, 2000
LACATUSU RADU - "AGROCHIMIE" - EDITURA TERRA NOSTRA, IASI, 2006
MARIN GHEOGHE N. - "PEDOLOGIE GENERALA" - EDITURA CEPROHART, BRAILA, 2000
MARIN GHEOGHE N. - "CULTURI IRIGATE" - CURS UNIVERSITAR, FIB
MARIN ADRIANA - "FITOPATOLOGIE" - CURS UNIVERSITAR, FIB
MUNTEAN LEON SORIN, BORCEAN ION, AXINTE MIHAIL, ROMAN GHEORGHE VALENTIN - "FITOTEHNIE" - EDITURA ION IONESCU DE LA BRAD, IASI, 2003
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.