Aspecte privind relațiile parlamentului european cu alte instituții comunitare

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.1 SCURT ISTORIC
1.2 DELIMITARI CONCEPTUALE
2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN
2.1 MODUL DE DESEMNARE A PARLAMENTARILOR EUROPENI
2.2 REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
2.3 STRUCTURA PARLAMENTULUI EUROPEAN
2.3.1 PRESEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN
2.3.2 BIROUL
2.3.3 CONFERINTA PRESEDINTILOR
2.3.4 COMISIILE
2.3.5 GRUPURILE POLITICE
2.3.6 SECRETARIATUL
2.3.7 AVOCATUL EUROPEAN AL POPORULUI
3 ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN
3.1 ATRIBUTIILE IN MATERIE LEGISLATIVA
3.1.1 DECLANSAREA INITIATIVEI
3.1.2 CONSULTAREA
3.1.3 PROCEDURA DE CONCERTARE
3.1.4 PROCEDURA COOPERARII
3.1.5 PROCEDURA CODECIZIEI
3.1.6 AVIZUL CONFORM
3.1.7 ABSENTA INTERVENTIEI PARLAMENTULUI
3.2 CONTROLUL POLITIC
3.2.1 INFORMARILE
3.2.2 INTERPELARILE
3.2.3 PETITIILE
3.2.4 MEDIATORUL
3.3 PUTEREA BUGETARA
3.3.1 FINANTAREA BUGETULUI
3.3.2 ADOPTAREA BUGETULUI
3.3.3 DESCARCAREA DE GESTIUNE
3.4 ATRIBUTII IN MATERIE DE RELATII EXTERNE
4 RELATIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUTII
4.1 RELATIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUTII COMUNITARE
4.1.1 PARLAMENTUL SI COMISIA EUROPEANA
4.1.2 PARLAMENTUL SI CONSILIUL
4.1.3 PARLAMENTUL SI CONSILIUL EUROPEAN
4.1.4 PARLAMENTUL SI BANCA CENTRALA EUROPEANA
4.2 RELATIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUTII EXTRACOMUNITARE
4.2.1 RELATIILE CU PARLAMENTELE NATIONALE
4.2.2 RELATIILE CU TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE
5 CONSIDERATII FINALE
5.1 ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
5.2 PERSPECTIVELE PARLAMENTULUI EUROPEAN
6 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, care si-a tinut prima sa sesiune la 10 august 1949, poate fi considerata cea mai veche adunare parlamentara internationala pluralista formata din deputati alesi in mod democratic, infiintata pe baza unui tratat interguvernamental. Dand expresie principiului democratiei reprezentative, Parlamentul European a fost conceput ca una din principalele institutii Continentale, reprezentand nu numai propriile popoare, dar si celelalte popoare ale Uniunii Europene, legate intre ele prin angajamente comune, in efortul concentrat spre progresul si prosperitatea Continentului.

Prevazuta dintru inceput printre viitoarele institutii europene, impunerea unei adunari parlamentare internationale avea sa se dovedeasca totusi dificila, cel putin la nivelul Marii Europe, cea care se intinde din Suedia pana in Italia si din Marea Britanie pana in Elvetia. Reticentele britanicilor fata de orice forma de supranationalitate pe de o parte, problema dureroasa a reintegrarii Germaniei intr-o Europa democratica pe de alta parte, prezenta statelor neutre si mandre de neutralitatea lor n-au permis alegerea acestei constituante europene care ar fi generat tot restul. 1A trebuit ca acest proiect sa se limiteze la formule mai modeste de integrare europeana si sa se reduca fie numarul statelor participante, fie gradul de supranationalitate parlamentara. Asa se face ca Marea Europa s-a redus la formula valabila si astazi a unui Consiliu al Europei din care lipseste orice supranationalitate si unde Adunarea parlamentara are doar competenta consultativa. Asa se face ca Europa tratatului CECO, apoi a Pietei Comune comporta intr-adevar o adunare parlamentara mai puternica, dar in cadrul unei Comunitati a celor Sase, apoi a celor Zece, adica in cadrul Micii Europe. In fapt, oamenii de stat din Europa anilor 50 au fost nevoiti sa constate ca gradul de supranationalitate al institutiilor europene este invers proportional cu numarul statelor membre.

2 A aparut, asadar, CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) (1952), apoi CEE (Comunitatea Economica Europeana) si EURATOM (Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) (1957) care comportau, fireste, o adunare parlamentara, dar o adunare parlamentara functionand in cadrul unei simple comunitati economice, comunitate redusa initial la carbune-otel, extinsa mai apoi si la alte sectoare ale economiei.

Acesta ar fi punctul de plecare modest al unei adunari care, in 1962, avea sa se incununeze cu titlul impunator de Parlament European.

Ea avea sa cunoasca insa, foarte rapid, un destin prodigios. Pe de alta parte, avea sa-si sporeasca reprezentativitatea pana la a fi desemnata prin vot universal, devenind astfel prima Adunare parlamentara internationala din istorie aleasa prin vot direct de cetateni apartinand unor natiuni vechi si mandre.

Pe de alta parte, inainte chiar de alegerea sa directa, aceasta adunare va intreprinde o cucerire lenta, dar sistematica de puteri, care a ...

Bibliografie:

J.L. BURBAN - "PARLAMENTUL EUROPEAN" - ED. MERIDIANE, BUCURESTI, 1999

C. LEICU - "DREPT COMUNITAR" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1998

A. POPESCU - "INTEGRAREA EUROPEANA, DICTIONAR DE TERMENI COMUNITARI LUCRARE PUBLICATA SUB EGIDA CONSILIULUI LEGISLATIV" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 2000

N. DIACONU - "SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 2001

D. MAZILU - "INTEGRAREA EUROPEANA" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 2001

I. JINGA, A. POPESCU - "ORGANIZATII EUROPENE SI EUROATLANTICE" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 2001

A. FUEREA, I. P. FILIPESCU - "DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR EUROPEAN, EDITIA A V-A" - EDITURA ACTAMI, BUCURESTI, 2000

O. TINCA - "TRATATUL DE LA NISA" - REVISTA "DREPTUL", NR.7, BUCURESTI, 2001

G. FERREOL - "DICTIONARUL UNIUNII EUROPENE" - ED. POLINOM, IASI, 2001

R. MUNTEANU - "DREPT EUROPEAN EVOLUTIE, INSTITUTII, ORDINE JURIDICA" - ED. OSCAR PRINT, BUCURESTI, 1996

G. PROFIROIU, A. MARIUS - "INTRODUCERE IN REALITATILE EUROPENE" - ED. ECONOMICA, BUCURESTI, 2000

O. TINCA - "DREPT COMUNITAR GENERAL" - ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1999

O. MANOLACHE - "DREPT COMUNITAR" - ED. ALL, BUCURESTI, 1996

O. BIBERE - "UNIUNEA EUROPEANA INTRE REAL SI VIRTUAL" - ED. ALL, BUCURESTI 1999

C. LEFTER - "DREPT COMUNITAR INSTITUTIONAL" - ED. ECONOMICA, BUCURESTI, 2001

D.V. SAVU - "INTEGRAREA EUROPEANA DIMENSIUNI SI PERSPECTIVE" - ED. OSCAR PRINT, BUCURESTI, 1997

C. ZORGBIBE - "CONSTRUCTIA EUROPEANA. TRECUT, PREZENT, VIITOR" - ED. TREI, BUCURESTI, 1998

V. MARCU - "DREP INSTITUTIONAL COMUNITAR" - ED. NOVE, BUCURESTI, 2001

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Aspecte privind relatiile Parlamentului European cu alte institutii comunitare
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2008
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
58 pagini
Imagini extrase:
85 imagini
Nr cuvinte:
20 497 cuvinte
Nr caractere:
113 539 caractere
Marime:
74.99KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Administrație Publică
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Administrație Publică
Sus!