Agregate pentru Betoane

4.1 GENERALITATI

Agregatele sunt materiale granulare provenite din sfaramarea naturala sau artificiala a rocilor sau obtinute prin alte procedee. Ele se utilizeaza la prepararea mortarelor si betoanelor precum si la alte lucrari de constructii.

Principalul act normative referitor la aggregate este SR EN 13242-2003. La acesta se adauga normativele din seriile EN 932, EN 933, EN 1097, EN 1367 si EN 1744.

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa, radiatie solara sau inghet. Nu se admit ca aggregate in mortare si betoane materialele provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la prepararea mortarelor si betoanelor.

4.2 CLASIFICAREA AGREGATELOR

Exista mai multe criterii de clasificare:

a) In functie de marimea granulelor:

-provenite din sfaramarea naturala a rocilor (agregate de balastiera):

- Nisip 0-8 mm

- Pietris 8-63 mm

- Piatra mare 63-125 mm

- Ballast (amestec natural) 0-31,5 sau 0-63 mm

- provenite din sfaramarea artificiala a rocilor:

- Filer 0-0,125 mm si nisip de concasare 0-8 mm

- Piatra sparta 8-63 mm

- Piatra sparta mare 63-125 mm

b) In functie de natura lor avem:

- agregate minerale

- agregate organice

c) In functie de provenienta exista:

- agregate naturale (cele de mai sus)

- agregate artificiale (obtinute prin tehnologii industriale)

d) In functie de densitatea in gramada in stare afanata si uscata exista:

- agregate usoare - ?g?1200 kg/m3 (proiect EN 13055)

- agregate grele - ?g?1200 kg/m3