Laborator Radio

Stilul radiofonic

Jurnalistul de radio trebuie sa posede cateva calitati in plus fata de cel din presa

scrisa sau de televiziune. Caracteristica definitorie a presei radiofonice este oralitatea.

Jurnalistul de radio se adreseaza publicului folosind cuvantul rostit. Asadar, jurnalistul

trebuie sa aiba un anumit timbru vocal, dictie, si stapanire de sine.

Timbrul vocii trebuie sa fie placut, sa aiba tonalitati care sa nu oboseasca urechea

ascultatorului. Modulatia vocii trebuie sa fie adecvata semnificatiei textului citit. Vocea

in radio ramane un element esential si uneori trebuie educata.

Dictia si pronuntia clara reprezinta o conditie de baza pentru jurnalistul radio.

Jurnalistul de radio trebuie sa posede si o stiinta a respiratiei. Orice voce, orcat de

frumoasa ar fi , are nevoie de o anumita educatie pentru radio.Cuvintele trebuie

pronuntate clar, articulat, fara a se inghiti terminatia, suntele finale.

Stapanirea de sine reprezinta o calitate fata de care nu se poate face jurnalism

radio. De asemenea, spontaneitatea trebuie sa fie o caracteristica a jurnalismului radio.

Capacitatea de reactie si spontaneitatea sunt necesare in special la emisiunile transmise in

direct.

sTIREA

stirea radiofonicã se caracterizeazã prin cantitate, vitezã de obþinere si varietate.

stirea variazã în funcþie de necesitãþile grupului de ascultãtori si de specificul postului de

radio.

Sturcturarea unei stiri de radio

Elementele unei stiri : - Cine? (este autorul faptelor)

- Cum? (s-au desfãsurat faptele)

- De ce? ( s-a întâmplat)

Ordinea în care se rãspunde la aceste întrebãri nu este universal valabilã. În radio

ascultãtorul percepe stirea numai daca aceaste reuseste sã-i atragã atenþia chiar de la

început, de la prima propoziþie. La redactarea stirii radiofonice se aplicã metoda

piramidei rãsturnate, încpându-se cu ceea ce este mai important.

LEAD-ul sau introducerea cuprinde în stirea radiofonicã toate informaþiile

esenþiale în legãturã cu acel eveniment. În lead se vor afla rãspunsurile la întrebãrile:

Cine? Ce? Când? Sau Cine? Ce? Unde?

Dupã leadul care a atras atenþia ascultãtorilor urmeazã contextul prin care se oferã

rãsounsurile la celelalte întrebãri legate de locul de desfãsurare, prezentarea altor

participanþi, etc.

Într-o stire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment dintr-un singur unghi de

abordare, stabilit de cel care redactezã stirea. stiurea poate conþine la sfârsit si o scurtã

recapitulare a evenimentului, aceasta fiind necesarã uneori pentru atenuarea efemeritãþii

mesajului.

Sunt cunoscute douã tipuri de stiri:

- stirea flash, care conþine numai elementele definitorii ale

evenimentului,

- stirea amplã (dezvoltatã) în care sunt date, pe lângã

elementele esenþiale, si cele de fundal.

stirea flash are de obicei pânã la 10 rânduri, scrise pe „blanchete” (coli de dimensiunea

A5), care sunt usor de manevrat. Trebuie respectate câteva reguli pentru a fi citite mai

usor:

- cuvintele nu vor fi despãrþite în silabe,

- fraza este bine sã se termine la cap de rând, iar urmãtoarea sã

înceapã de la celãlalt capãt,

- semnele de punctuaþie sã fie vizibile, pentru cã unde existã acestea

se face o micã pauzã în vorbire.