Dendometrie

Tema lucrarii:

Pentru arborele de molid luat in considerare sa se determine suprafata sectiunii transversale la nivelul diametrului de baza folosind urmatoarele metode:

1.1 Formula cercului cu masurarea unui singur diametru pe directiile: N-S, E-V, NV-SE si NE-SV

1.2 Doua diametre perpendiculare masurate la intamplare;

1.3 Prin suprafata sectiunii medii;

1.4 Prin formula elipsei;

1.5 Prin masurarea circumferintei sectiunii;

1.6 Media geometrica a doua diametre perpendiculare;

1.7 Prin descompunerea sectiunii in figuri geometrice elementare;

1.8 Concluzii. Interpretari.

Tabelul 1.1

Tabel centralizator al rezultatelor obtinute la calculul suprafetei sectiunii transversale

Denumirea procedeului Relatia de calcul Suprafata sectiunii transversale

g (cm2) Diferente

cm2 %

Masurarea unui singur diametru pe directia:

NS

EV

NV-SE

NE-SV 17,500

17,500

22, 000

20,000

0

-2,5

0

2,0

100

-92,653

100

102,233

Doua diametre perpendiculare 176,625 208,365 1226,297

Suprafata sectiunii medii 178,641 210,131 1235,845

Formula elipsei 200,175 248,400 1442,703

Masurarea circumferintei 166,922 191,029 1132,592

Media geometrica 200,175 248,400 1442,703

Descompunerea sectiunii 171,920 189,300 1123,243

Valoarea de referinta este considerata cea obtinuta prin descompunerea in figuri geometrice elementare, deoarece este cea mai precisa, calculandu-se diferentele absolute si relative dupa formulele de mai sus.

Fig.1 Suprafata sectiunii transversale la nivelul diametrului de baza la arborele analizat

Fig.1.2 Descompunerea suprafetei sectiunii transversale in figuri geometrice elementare

Interpretari si concluzii

Aceasta lucrare are ca scop determinarea sectiunii transversale prin mai multe metode, folosindu-se o rondela de lemn extrasa din arborele luat in studiu.

Prin cunoasterea formei sectiunii transversale se are in vedere atat observarea si compararea erorilor ce apar la masurarea diametrului si de asemenea a ariei sectiunii transversale, in scopul alegerii celor mai precise metode de determinare a acestor caracteristici.

Deoarece productia de lemn se realizeaza in cea mai mare parte in arboret, cresterea si forma arborilor poarta puternic amprenta relatiilor biocenotice existente intre elementele componente ale arboretului, cat si a ansamblului de raporturi dintre arboret si conditiile stationale, asa incat forma sectiunii transversale a trunchiului arborilor se apropie mai mult sau mai putin de forma unui cerc, elipsa sau intre cerc si parabola.

Dupa cum rezulta din tabelul centralizator toate celelalte metode de calcul prezinta abateri mai mult sau mai putin importante fata de valoarea obtinuta prin descompunerea in figuri geometrice elementare.

Folosind formula cercului prin masurarea unui singur diametru pe mai multe directii (N-S, E-V, NE-SV, NV-SE) s-au obtinut valori cu abateri relativ mari/mici fata de procedeul de referinta, valorile extreme ale acestora fiind %, respectiv %, datorita formei rondelei ce se abate de la forma unui cerc.

Cea mai apropiata valoare de cea reala este cea obtinuta prin procedeul care prezinta o abatere foarte mica de %.

Metoda utilizata in practica prin masurarea a doua diametre perpendiculare (nu) ofera rezultate (ne)satisfacatoare in cazul de fata ( %) si este dificil/usor de aplicat.

Aceste rezultate demonstreaza ca suprafata transversala a unui arbore desi se apropie de figuri geometrice cunoscute prezinta anumite deviatii datorate conditiilor de crestere, calculul acesteia necesitand formule mai complexe decat cele utilizate in prezenta lucrare.

Determinarea suprafetei sectiunii transversale la nivelul diametrului de baza pentru un arbore de molid