Textura solului

Partea minerala a solurilor, rezultata in urma dezagregarii si alterarii mineralelor si rocilor este alcatuita din particule de diferite marimi; cele mai mici de 2 mm formeaza materialul fin al solului (pamantul fin), iar cele mai mari de 2 mm, scheletul solului (tabelul nr.1).

Tabelul nr. 1 Clasificarea categoriilor de particule (Atterberg)

Categoria de particule Diametrul (mm)

Bolovani > 200

Pietre 200-20

Pietris 20-2

Nisip grosier 2-0,2

Nisip fin 0,2-0,02

Praf 0,02-0,002

Argila <0,002

Textura solului-participarea procentuala a diferitelor categorii de particule (nisip, praf, argila), la alcatuirea unui sol.

Categoriile de marime ale particulelor componente, nu au fost delimitate arbitrar, ci datorita proprietatilor specifice, pe care le au si pe care le imprima si solului in a carui alcatuire intra.

- categoria nisip - prezinta un grad redus de maruntire este necoeziv, nu are plasticitate si aderenta; solurile in care aceasta categorie (de la 2 la 0,002 mm) predomina sunt foarte permeabile pentru apa si aer, dar au o slaba capacitate de retinere a apei ti a substantelor nutritive;

- categoria praf - prezinta proprietati intermediare intre nisip si argila;

- categoria argila - prezinta un grad mare de plasticitate si aderenta; solurile in care predomina particulele cu dimensiuni sub 0,002 mm au o coeziune mare, au capilare foarte fine, fiind putin permeabile pentru apa si aer, dar prezinta o mare capacitate de schimb cationic, retinand adsorbativ multe baze de schimb.

In functie de participarea procentuala a categoriilor de particule prezentate, au fost stabilite clase texturale (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2. Clasele texturale (dupa I.C.P.A.)

DENUMIRE CONTINUT DE

Categoria Clasa/(Simbol) Argila % Praf % Nisip %

Grosiera Nisipoasa/(N) < 5 < 32 > 63

Nisipolutoasa/(U) 6 - 12 < 32 56 - 94

Mijlocie Lutonisipoasa/(S) <20 > 33 < 67

Lutoasa/(L) 21 - 32 < 79 < 79

Fina Lutoargiloasa/(T) 33 - 45 < 67 < 79

Argiloasa/(A) > 46 < 54 < 54

2.1.2. DETERMINAREA TEXTURII

Se poate efectua atat in laborator, cat si pe teren prin modalitati specifice; in laborator se foloseste analiza granulometrica, iar pe teren se apeleaza la o serie procedee organoleptice.

A.Analiza granulometrica (mecanica) a solului

Aceasta analiza urmareste determinarea procentuala a diferitelor categorii de particule care alcatuiesc proba respectiva.

Metoda cuprinde doua faze principale:

a) dispersarea probei de sol;

b) separarea fractiunilor granulometrice.

Procentele obtinute sunt folosite la determinarea clasei texturale; o modalitate simpla prin care se poate realiza acest lucru este folosirea triunghiului