Starea Mediului

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA
1.1. Cadru natural Caracteristici fizice si geografice
1.2. Resursele naturale ale judetului Braila
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile
1.2.2. Resurse naturale regenerabile
1.3. Elemente privind starea economica actuala a judetului Braila
CAPITOLUL 2. AER
2.1. Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto
2.2. Gaze cu efect de sera
2.2.1. Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera
2.3. Deteriorarea stratului de ozon
2.4. Acidifierea
2.4.1. Situatia emisiilor de gaze cu efect acidifiant
2.4.2. Calitatea aerului ambiant - aciditate
2.5. Metale grele si poluanti organici persistenti
2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)
2.5.2. Emisii de poluanti organici persistenti (POP)
2.5.3. Calitatea aerului ambiant - metale grele
2.6. Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici
2.7. Calitatea aerului
2.7.1. Poluarea de fond si poluarea de impact
2.8. Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile
2.8.1. Poluari cu pulberi in suspensie
2.8.2. Poluari cu pulberi sedimentabile
2.9. Evolutia calitatii aerului in perioada 1995-2005
2.10. Sistem de monitorizare a calitatii aerului
2.10.1. Retele automate de monitorizarea a calitatii aerului
2.10.2. Sistem automat de monitorizare a calitatii aerului la nivelul orasului Bucuresti PHARE 2000
2.10.3. Sistem automat de monitorizare a calitatii aerului PHARE CBC RO/BG
2.11. Monitorizarea emisiilor provenite din instalatiile mari de ardere
CAPITOLUL 3. APA
3.1. Resursele de apa
3.1.1. Resurse de apa potentiale si tehnic utilizabile
3.1.2. Prelevarile de apa
3.1.3. Mecanismul economic in domeniul apelor
3.2. Starea calitatii apelor de suprafata
3.2.1. Starea calitatii raurilor interioare
3.2.2. Starea calitatii lacurilor
3.2.3. Starea calitatii fluviului Dunarea
3.2.4. Calitatea apei fluviului Dunarea pe teritoriul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii
3.2.4.1. Calitatea apelor uzate de tip industrial si menajer evacuate in fluviul Dunarea
3.2.4.2. Surse majore si grad de poluare
3.2.4.3. Starea fondului piscicol marin
3.2.4.4. Starea speciilor de fauna salbatica de interes cinegetic
3.3. Starea calitatii apelor subterane
3.4. Situatia apelor uzate
3.4.1. Surse majore si grad de poluare
3.4.2. Retele de canalizare
3.4.3. Statii de epurare orasenesti si comunale.
3.5. Monitorizarea calitatii apelor
3.6. Monitorizarea indicatorilor de poluare pentru implementarea prevederilor Directivei Cadru 96/61/CE
CAPITOLUL 4. MEDIUL MARIN SI COSTIER
4.1. Indicatori fizico-chimici
4.2. Starea ecosistemului si a resursele vii marine. Situatia speciilor periclitate
4.2.1. Starea litoralului si a zonei costiere
4.2.2. Starea ecosistemului marin
4.2.3. Situatia speciilor marine periclitate
4.3. Starea fondului piscicol marin
CAPITOLUL 5. STAREA SOLULUI
5.1. Fondul funciar
5.2. Calitatea solurilor
5.2.1. Repartitia solurilor pe categorii de folosinte
5.2.2. Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate
5.2.3. Principalele restrictii ale calitatii solurilor
5.2.4. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor
degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
5.2.5. Reducerea efectelor secetei si combaterea desertificarii
5.3. Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor din Romania
5.3.1. Ingrasaminte
5.3.2. Produse fitosanitare (utilizare, import, export)
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
5.3.4. Irigatii
5.3.5. Presiuni asupra starii de calitate a solurilor rezultate in urma activitatilor din sectorul industrial, minier, siderurgic, etc.
5.4. Interactiunea agriculturii cu mediul
5.4.1. Evolutia utilizarii solului de catre agricultura
5.4.2. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol
5.4.3. Evolutia suprafetelor impadurite
5.4.4. Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari, etc.)
5.5. Raspunsuri
5.5.1. Reconstructia ecologica a solurilor afectate de diferite procese in urma activitatilor antropice
5.5.2. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra solului
5.5.3. Utilizarea durabila a solului
5.6. Monitorizarea calitatii solului
CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA. PADURILE
6.1. Biodiversitatea
6.1.1. Habitatele naturale
6.1.2. Flora si fauna salbatica
6.1.3. Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
6.1.4. Starea ariilor naturale protejate
6.1.5. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
6.1.6. Starea monumentelor istorice, arhitectonice si de arta
6.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii
6.1.8. Proiecte internationale
6.2. Biosecuritatea
6.2.1. Locatii si suprafete cultivate cu plante superioare modificate genetic si operatorii in domeniu
6.2.2. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente
6.2.3. Evaluarea efectelor pe care le pot prezenta organismele modificate genetic (OMG) sau parti ale acestora, direct sau indirect, imediat sau cu intirziere, asupra sanatatii umane si asupra mediului
6.3. Starea padurilor
6.3.1. Fondul forestier
6.3.2. Functia economica a padurilor
6.3.3. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic
6.3.4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief
6.3.5. Starea de sanatate a padurilor din Romania, in anul 2004
6.3.6. Suprafete din fondul forestier parcurse cu taieri
6.3.7. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire
6.3.8. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari
6.3.9. Suprafete de paduri regenerate in anul 2004
6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului
6.3.11.Impactul silviculturii asupra naturii si mediului
CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN
7.1. Calitatea aerului si a apei in mediul urban
7.1.1. Calitatea aerului in mediul urban
7.1.1.1. Date generale
7.1.1.2. Date de sanatate
7.1.2. Calitatea apei potabile in mediul urban
7.1.2.1. Calitatea apei potabile distribuite prin sistem public de aprovizionare in localitatile urbane
7.1.2.2. Calitatea apei de imbaiere din zonele naturale amenajate
7.2. Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zonele locuite
7.2.1. Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate
7.2.2. Evaluarea riscului asupra starii de sanatate in expunerea la particulele in suspensie
7.2.3. Starea de sanatate a grupurilor populationale cu risc crescut in expunerea cronica la plumbul generat de traficul auto
7.3. Starea spatiilor verzi si a zonelor de agrement
7.4. Evolutia asezarile umane
7.4.1. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare. Retele de alimentare cu apa potabila. Retele de canalizare.
7.4.2. Amenajarea teritoriala
7.4.3. Concentrarile urbane
7.4.4. Poluarea aerului in zona urbana (inclusiv datorata surselor de unde electromagnetice)
7.4.5. Aglomerari urbane.
7.4.6. Zgomot si vibratii in aglomerarile urbane
7.4.7. Mediul urban si spatiile verzi
7.4.8. Dezvoltarea zonelor comerciale
7.5. Mediul urban - obiective si masuri in contextul dezvoltarii durabile
7.5.1. Poluarea aerului
7.5.2. Zgomotul
7.5.3. Transportul
7.5.4. Spatiile verzi
7.5.5. Agenda 21 locala
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA
9.1. Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM)
9.2. Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul Romaniei in anul 2004
CAPITOLUL 10. POLUARI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU
10.1. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului si riscul unor accidente majore (sa se mentioneze si numarul total al poluarilor inregistrate pe judete si factori de mediu)
10.2. Poluari cu efect transfrontier
CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORARII STARII DE CALITATE A MEDIULUI
11.1. Zone critice din punct de vedere al poluarii aerului
11.2. Zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata si subterane
11.3. Zone critice din punct de vedere al poluarii apelor subterane
11.4. Zone critice din punct de vedere al degradarii/poluarii solurilor
11.5. Zone critice care necesita reconstructie ecologica