Baze de date

Proiectarea unei baze de date consta din proiectarea schemei conceptuale (logice) si fizice a acesteia, astfel incat sa raspunda cerintelor utilizatorilor pentru un anumit set de aplicatii. In general, se considera ca proiectarea unei baze de date se poate diviza in urmatoarele faze:

Colectarea si analiza cerintelor.

Proiectarea conceptuala a bazei de date.

Alegerea unui SGBD.

Proiectarea logica a bazei de date.

Proiectarea fizica a bazei de date.

Cele cinci faze de proiectare enumerate mai sus nu se desfasoara strict intr-o singura secventa. In multe cazuri este necesara modificarea proiectului dintr-o faza initiala intr-una din fazele ulterioare, pentru a se obtine rezultatele dorite. Aceste bucle de reactie intre faze (sau in interiorul unei faze) sunt, in general, frecvente in cursul proiectarii unei baze de date.

Inainte de a se proiecta efectiv o baza de date, este necesar sa se cunoasca ce rezultate se asteapta utilizatorii potentiali sa obtina de la baza de date respectiva si ce informatii primare sunt disponibile pentru aceasta. De asemenea, este necesar sa se cunoasca ce aplicatii se vor efectua (aplicatii de gestiune a stocurilor, aplicatii contabile, salarizare, etc.).

1.2 PROIECTAREA CONCEPTUALA A BAZELOR DE DATE

In faza de proiectare conceptuala a bazelor de date se proiecteaza schema conceptuala si schemele externe ale bazei de date.

Desi nu este obligatoriu, aceasta faza se poate mentine independenta de SGBD si produce un model de date de nivel inalt, care va fi implementat dupa transpunerea lui intr-un model de date specific. Chiar daca proiectantii pot porni direct cu scheme conceptuale specifice unui anumit SGBD (care se mai numesc si scheme logice), este totusi recomandabil sa se realizeze mai intai schema conceptuala de nivel inalt independenta de SGBD, deoarece aceasta este o descriere stabila si inavuabila a bazei de date. Alegerea unui SGBD si deciziile ulterioare de proiectare se pot schimba fara ca aceasta sa se schimbe.

Proiectul conceptual de nivel inalt se realizeaza pe baza cerintelor definite in prima etapa de proiectare si se reprezinta, in general printr-o diagrama Entitate-Asociere (extinsa).

Modelul Entitate-Asociere (Entity-Relationship Model) este un model conceptual de nivel inalt al unei baze de date, care defineste multimile de entitati si asocierile dintre ele, dar nu impune nici un mod specific de structurare si prelucrare a datelor.

Elementele esentiale ale modelului Entitate-Asociere sunt entitatile (entities) si asocierile dintre acestea (relationships).

O entitate (entity) este "orice poate fi identificat in mod distinctiv"; o entitate se refera la un aspect al realitatii obiective care poate fi deosebit de restul universului si poate reprezenta un obiect fizic, o activitate, un concept, etc. Orice entitate este descrisa prin atributele sale. Un atribut (attribute ) este o proprietate care descrie un anumit aspect al unei entitati.

Toate entitatile similare, care pot fi descrise prin aceleasi atribute, apartin unui acelasi tip de entitate (entity type), iar colectia tuturor entitatilor de acelasi tip dintr-o baza de date constitue o multime de entitati (entities set). In general, in modelul E-A se foloseste aceeasi denumire atat

2

pentru un tip de entitate cat si pentru multimea entitatilor de acel tip.

De exemplu, tipul de entitate "angajat" (al unei institutii) reprezinta orice persoana angajata a institutiei, care are o anumita functie si primeste un anumit salariu. Acest tip de entitate poate fi descris prin mai multe atribute, dintre care o parte sunt atribute de identificare a persoanei (Nume,Prenume,DataNasterii,Adresa), iar altele sunt atribute legate de activitatea acesteia in institutia respectiva (Functie,Salariu).

In proiectarea bazelor de date se considera doua categorii de entitati: entitati normale (puternice, obisnuite -regular entities) si entitati slabe (dependente -weak entities).

Entitatile normale au o existenta proprie in cadrul modelului, in timp ce entitatile slabe nu pot exista decat daca exista o entitate normala (puternica) cu care sunt asociate. De exemplu, o entitate "dependent" poate sa reprezinte o persoana care depinde de un angajat al unei institutii (adica se afla in intretinerea acestuia). O entitate "angajat" este o entitate puternica, deoarece ea exista in mod mod normal in modelul activitatii institutiei, in timp ce o entitate "dependent" este o entitate slaba: nu se va inregistra o astfel de persoana decat daca parintele (sustinatorul) acesteia este angajat in acea institutie.

O asociere (relationship ) este o corespondenta intre entitati din doua sau mai multe multimi de entitati. Gradul unei asocieri este dat de numarul de multimi de entitati asociate. Asocierile pot fi binare (de gradul 2, intre 2 multimi de entitati) sau multiple (intre k multimi de entitati, k> 2).

Asocierile binare sunt, la randul lor, de trei categorii, dupa numarul elementelor din fiecare dintre cele doua multimi puse in corespondenta de asocierea respectiva. Fiind date doua multimi de entitati, E1 si E2, se definesc urmatoarele categorii de asocieri binare:

- Asocierea "unul-la-unul" (one-to-one) este asocierea