Razboiul de independenta

Previzualizare eseu:

Cuprins eseu:

1.Conventia romano-rusa
2.Mobilizarea armatei Romane inaintea razboiului de independenta
3.Organizarea apararii strategice
4.Luptele armate la care a participat armata romana
4.1Trecerea Dunarii de catre armata Romana
4.2Asediul Plevnei
4.3Bataliile de la Vidin si Smardan

Extras din eseu:

1.Conventia romano-rusa

La 4-16 aprilie 1877, imputernicit de guvenul roman, ministrul de externe Mihail Kogalniceanu a semnat, alaturi de reprezentantul tarului, baronul Dmitri Fiodorovici Stuart, agent diplomatic si consul general al Rusiei la Bucuresti, textul conventiei romano-rusa. In articolul I al conventiei se stipula ca guvernul roman acorda armatei rusesti libera trecere prin teritoriul Romaniei si tratamentul rezervat trupelor amice. Articolul II prevedea obligatia Imperiului tarist de a nu se amesteca in treburile interne si de a respecta integritatea statului roman. Detaliile relative la trecerea trupelor rusesti prin Romania si relatiile dintre armata rusa si autoritatile locale urmau, conform articolului III, sa fie consemnate intr-o conventie speciala. Conform articolului III, conventia speciala continea in 26 de articole obligatiile ce reveneau celor doua parti semnatare pe timpul deplasarii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. Astefel, guvernul roman se angaja sa acorde armatei ruse dreptul de a utiliza caile ferate, comunicatiile fluviale si rutiere, posta si telegraful.

Prin semnarea acestui act diplomatic de valoare internationala, Rusia se obliga sa respecte integritatea teritoriala a Romaniei, drepturile si randuielile sale interne, recunoscand astfel, indirect, independenta statului roman.

2.Mobilizarea armatei Romane inaintea razboiului de independenta

Mobilizarea fortelor permanente, teritoriale si a militienilor s-a desfasurat in ordine, operativ, incheindu-se la 25 aprilie-4 mai, in aproximativ 20 de zile, ceea ce in conditiile de atunci a reprezentat o adevarata performanta. Conform prevederilor decretului au fost mobilizate, cu exceptia gloatelor, toate structurile sistemului militar de aparare: trupele permanente si cele teritoriale cu rezervele lor, militiile, care urmau a se organiza in corpuri active si garzile orasenesti, pentru paza localitatilor urbane.

Mobilizarea a fost insotita de un set de masuri organizatorice menite sa contribuie la consolidarea tuturor elementelor componente ale sistemului de aparare, a pregatirii militare a tarii in general. S-au creat pentru prima data unitatile operativ-tactice(corpuri de armata), noi competente pentru Marele Cartier General, s-au intensificat actiunile pentru buna aprovizionare a ostirii cu armament, munitii si hrana pentru fortificarea strategica a liniei Dunarii.

La 27 aprilie-9 mai s-a hotarat structura organizatorica a armatei mobilizate si s-au facut noi numiri in functii de comanda. Conform acestei organizari, armata romana se compunea din urmatoarele parti: un mare cartier general, doua corpuri de armata, ficare cu doua divizii, o rezerva de artilerie si o ambulanta sanitara. Coamnda suprema a armatei o detinea domnitorul Carol I. Corpul 1 armata, comandat de generalul Alexandru Radovici, avea in subordine diviziile 1 si 2 infanterie, iar coprul 2 armata, comandat de generalul Alexandru Radovici, avea in subordine diviziile 3 si 4.

In total, efectivul armatei romane mobilizate in primavara anului 1877 s-a ridicat la aproximativ 125 000 de oameni. Dintre acestia armata de campanie numara 58 700 militari, cu peste 1600 cadre de comanda, 12 300 cai si 190 piese de artilerie.

3.Organizarea apararii strategice

Imediat dupa mobilizare s-a trecut la organizarea armatei in doua corpuri in vederea apararii strategice a malului romanesc al Dunarii si respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenintate puncte au fost considerate Calafatul si Bucurestiul. Comandamentul roman a hotarat ca doua divizii care formau Corpul 1 de armata sa asigure apararea in cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 de armata format tot din doua divizii sa asigure apararea capitalei impotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk si Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate in regiunea Bucurestiului si constau in doua regimiente de dorobanti, un regiment de rosiori si alte cateva formatiuni auxiliare. In aceasta desfasurare, armata romana a asigurat apararea liniei Dunarii pe un front de 650 km, pana la sosirea trupelor tariste. Armata rusa a inceput traversarea Prutului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod ,,Eiffel", in noaptea de 11 - 12 aprilie 1877.

4.Luptele armate la care a participat armata romana

4.1.Trecerea Dunarii de catre armata Romana

La inceputul razboiului, Rusia si Romania au distrus vasele de pe Dunare si au minat fluviul, asigurandu-se astfel ca armata rusa poate trece Dunarea in orice punct. In iunie, un mic contingent rusesc a trecut Dunarea in apropierea deltei, la Galati, si s-a indreptat spre Rusciuc. Aceasta i-a facut pe otomani sa fie siguri ca grosul fortelor rusesti va veni chiar prin mijlocul fortificatiilor otomane.

Sub comanda directa a generalului Mihail Ivanovici Dragomirov, in noaptea de 27-28 iunie, rusii au construit un pod plutitor peste Dunare la Zimnicea. Dupa o scurta batalie, in

Download eseu

Primești eseul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
6 pagini
Imagini extrase:
6 imagini
Nr cuvinte:
1 824 cuvinte
Nr caractere:
9 602 caractere
Marime:
14.85 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Eseu
Materie:
Istorie
Tag-uri:
aparare strategica, independenta, conflicte, razboi, istorie
Data publicare:
22.01.2017
Structură de fișiere:
  • Razboiul de independenta.docx
Predat:
la liceu
Profil:
Umanist
Specializare:
Filologie
Te-ar putea interesa și:
Razboiul de Independenta al Romaniei dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al Romaniei...
Prin politica externa atat liberralii cat si conservatorii au inteles ca Romania nu poate dobandi...
O simpla privire asupra mediului international actual va scoate fara indoiala in evidenta pozitia...
La 10, 22 mai 1866, dupa un plebiscit national, fost proclamat ca domnitor al Romaniei Carol...
Sus!