Civilizațiile orientului apropiat

Numeroasele cercetari intreprinse in ultimele decenii in arheologie, filologie si istorie au contribuit in mod deosebit la intelegerea organizarii sociale, politice, cat si a sistemelor economice ale lumii antice.

Analiza structurilor socio-economice ale civilizatiei mesopotamiene si egiptene demonstreaza ca, incepand cu mileniul al VIII-lea exista o continuitate in ceea ce priveste caracterul mixt al sistemului lor economic, care inca de la inceputuri prezinta doi factori esentiali: hidro-agricultura si crestere animalelor. Chiar daca este vorba de mentinerea sistemului de irigatii al Nilului sau al Eufratului, incepand din mileniul al III-lea, cei doi factori amintiti mai sus vor asigura trecerea de la o societate comunitara la una stratificata. Sfarsitul acesteia este marca de aparitia fenomenului urban.

Fara indoiala ca si alti factori vor fi invocati in explicarea nasterii procesului de urbanizare. Dintre acestia, amintim in primul rand schimburile la mare distanta. Presiunea demografica va avea drept consecinta dezvoltarea tehnologica si intensificarea schimburilor, ceea ce va determina o inflorire deosebita a aglomerarilor de tip urban si o transformare a organizarii sociale. Inovatiile tehnologice vor ocupa un loc important in evolutia acestor fenomene diverse: plugul determina o extensiune a teritoriilor, carul permite comunicatiile, roata olarului favorizeaza intensificarea schimburilor ceramice, metalurgia determina realizarea unor unelte mai solide. Inventarea scrierii va fi strans legata de dezvoltarea birocratiei si a organizarii politice.

2. Tipuri de scriere

Scrierea cuneiforma

Prin scriere cuneiforma intelegem desemnarea aspectului exterior al acesteia, care se prezinta sub forma unei combinatii de semne in forma de cuie gravate pe tablite de argila. Acest aspect se datoreaza faptului ca scribul folosea, tinand

strans in mana, o bucata de trestie taiata oblic la un capat, cu care grava tablitele de argila proaspata prin lovituri scurte si rapide. Tablitele erau apoi puse in cuptoare, capatand astfel o tarie si o rezistenta care le facea indestructibile. Acesta era insa numai un procedeu care a servit scrierilor diverse a caror structura interna difera radical. Distingem astfel scrierile sumero-akkadiene si cele elamite.

Scrierea sumero-akkadiana a fost denumita astfel, pentru ca ea a fost folosita mai intai de sumerieni, iar apoi de akkadieni. Se generalizeaza progresiv incepand cu mileniul al III-lea. Originile acestei scrieri trebuie cautate probabil in primele pictograme, care apar pe tablitele perioadei Warka IV, din mileniul al IV-lea. In evolutia lor spre scriere vor avea loc doua fenomene decisive:

- Unul va modifica grafia semnelor

- Altul va afecta valoarea semnificatiei

Principalele tipuri de scriere sumero-akkadiana vor evolua astfel:

- 2700-2500, perioada care incepe la printul sumerian al orasului Lagas, Ur-Nanse si se termina cu dinastia Agade

- 2500-2350, adica de la Manistusci la Gudea

- 2300 dinastia Ur

- 2100-1800 dinastia Hammurabi

- 1800-1200 dinastia Kassita din Babilon

- 1100-600 preponderenta asiriana

- 600-540 epoca neo-babiloneana

In regiunea Elamului, isi face aparitia o alta scriere, proto-elamita, cunoscuta astazi prin sapaturile arheologice de la Susa. Ea va supravietui doar pana in 2450 i. Hr., cand sub efectul cuceririlor lui Naramsin, va fi inlocuita de dea sumeriana. Din aceasta din urma va deriva scrierea elamita. Chiar si hittitii, popoare indo-europene, vor imprumuta numeroase semne din scrierea sumero-akkadiana, incepand cu secolul al IV-lea i. Hr.

Scrierile hieroglifice

Dintre toate scrierile vechi, ancestrale, cea egipteana ne ofera cel mai limpede exemplu scriere prin care cuvintele sunt realizate cu ajutorul unor reprezentari de obiecte. Etimologia greaca a termenului ,,hieroglifa" subliniaza aspectul sacru al acestor caractere. Clement din Alexandria distinge trei tipuri de scrieri egiptene:

- hieroglifica - caractere sacre

- hieratica - scriere folosita de preoti

- epistolografica - scriere pentru redactare scrisorilor, numita astazi demotica, de care se servea Herodot

Scrierea egipteana, mai exact ideogramele ce desemnau un rege sau un oras, isi face aparitia in mileniul IV, deci in perioadele predinastice. Scrierea egipteana pe deplin constituita nu apare inainte de mileniul III.