Reptile din Triasic

Reptilele reprezinta primele vertebrate amniote. Ele au cucerit definitiv mediul terestru la care au dezvoltat adaptari extraordinare. Tegumentul este cornificat, iar spre deosebire de amfibieni nu au stadiu larvar acvatic. Nu au branhii, respiratia realizandu-se exclusiv pulmonar. Inima este, de regula, tricamerala, cu cele doua atrii complet separate, la nivelul ventriculului aparand un sept incomplet. Circulatia este dubla si incompleta. Aparatul excretor este de tip mezonefros. Sunt specii in marea majoritate ovipare, dar exista si specii ovovivipare sau vivipare (Fuhn et. al, 1961).

- Morfologia externa : corpul reptilelor poate fi alungit (soparla, sarpe, crocodil) sau rotund (broasca testoasa). Pielea lor solzoasa micsoreaza evaporarea apei din corp si le da posibilitatea sa traiasca in zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltati. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite sa vada la distante mari.

- Morfologia interna :

a. Scheletul: coloana vertebrala are 10 vertebre (soparla) sau mai multe. Cutia craniana este unita cu prima vertebra. Din aceasta cauza mobilitatea capului este mare. La serpi, coastele nu sunt unite intre ele prin intermediul sternului, putand sa inghita hrana mai bine.

b. Musculatura: reptilele au o musculatura dezvoltata, in special cea a membrelor.

c. Sistemul digestiv: sistemul digestiv este impartit in mai multe parti: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros. Cavitatea bucala este bine delimitata. Mandibula se articuleaza de craniu prin intermediul osului patrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de larga a cavitatii bucale. Spre deosebire de pesti si amfibieni, dintii prezinta o relativa specializare. Intestinul gros se deschide in cloaca.

d. Sistemul respirator: reptilele sunt primele vertebrate, a caror respiratie este exclusiv pulmonara. Plamanii sunt alungiti.Inspirarea se face datorita lucrului muschilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este tricamerala, numai la crocodili este din 4 camere.

e. Sistemul circulator: Inima prezinta 3 camere: doua atrii si un ventricul. Sangele arterial este separat de cel venos mai bine decat la amfibieni datorita unui inceput de perete despartitor in ventricul si amplasarii principalelor vase arteriale. Sangele realizeaza doua circuite: mare si mic.

f. Sistemul nervos: Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni si pesti. Cerebelul, care controleaza echilibrul, este foarte dezvoltat. Emisferele cerebrale sunt mari si au scoarta cerebrala. Este un sistem nervos centralizat

Mediul de trai

Reptilele traiesc pe aproape toate continentele (in afara de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor traiesc in tarile cu clima foarte calda , fiind majoritatea nocturne.In zonele acestea pot fi intalnite unele specii de soparle si serpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micsorarii temperaturii externe si interne.

Reproducerea

Inmultirea se face prin oua depuse de femela in locuri insorite. Ele sunt clocite cu ajutorul caldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fara metamorfoza.

Dieta si comportamentul

Reptilele actuale sunt animale carnivore si insectivore, in timp ce cele fosile sunt si ierbivore (Pop, 1959).

Evolutia in timp si reptilele actuale

Cu aproximativ 300 de milioane de ani in urma un nou grup de creaturi au evoluat din amfibieni. Ele au fost numite reptile. Reptilele au fost primele vertebrate ce s-au adaptat vietii pe uscat. Cele mai vechi reptile cum era, Hylonomus, erau mici de marimea soparlelor. Fiind bine adaptate la viata de uscat si nefiind nevoite sa traiasca in vecinatatea apelor, ele s-au putut extinde pe spatii mai largi (Ananjeva, 2006).

Reptilele actuale apartin la 2 subclase:

1. Subclasa Anapsida (fara fose temporal) cu Ordinul Testudines (Chelonia)

2. Subclasa Diapsida (cu doua perechi de fose temporal) cu:

- Supraordinul Lepidosauria

- Ordinul Sphenodontia (Rhynchocephalia)

- Ordinul Squamata

- Supraordinul Crocodylomorpha cu Ordinul Crocodilia

Sublcasa Anapsida cuprinde broastele testoase la care craniul nu prezinta fose temporale. Coloana vertebrala, cu exceptia regiunilor cervicale si caudale, precum si coastele, sunt sudate la carapace. Sternul lipseste. Centura scapulara este libera, iar cea pelviana este libera sau sudata la carapace. Musculatura capului este slab dezvoltata, in timp ce musculatura gatului si a membrelor este bine dezvoltata.

Ouale chelonienilor terestri au coaja calcaroasa, in timp ce cea a formelor marine au coaja pergamentoasa.

a) Subordinul Cryptodira cuprinde testoase la care gatul ia forma literei S cand se retrage sub carapace, iar centura pelviana este libera.

Familia Emydidae

Familia Testudinidae

Geochelone nigra (testoasa gigant din Galapagos) care ajunge pana la 2 m lungime si 300 kg greutate.

Geochelone nigra

Familia Cheloniidae cuprinde broaste testoase marine care au membrele posterioare transformate in lopeti inotatoare.

Chelonia mydas (broasca testoasa de supa). Traieste in mari si oceane tropicale si subtropicale. Se consuma pentru carne si grasime

Eretmochelys imbricata (broasca testoasa de baga sau caretul). Solzii sunt castanii sau brun galbui care cantaresc in total 2-6 kg. Din acestia se produce bagaua din care se fabrica rame de ochelari sau bijuterii.

Ion E. Fuhn, St. Vancea. Fauna Republicii Populare Romane. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia (Testoase, sopirlie, serpi). Bucuresti : Editura Academiei Republicii Populare Romania, 1961, 352 p.

Ion E. Fuhn. Broaste, serpi, sopirle. Editura Stiintifica, Bucuresti 1969.

Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurko, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1967, 768 p.

Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 1, Reptile si pasari. Litografia Invatamantului, Cluj 1959, 608 p.

Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle <<Grigore Antipa>>. Vol. LIII. 2010

Cogalniceanu D., Rozylowicz L., Szekely P., Samoila C., Stanescu F., Tudor M., Szekely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.

Situatia speciilor de amfibieni si reptile din Romania. Herpeto Life

Natalia B. Ananjeva, Nikolai L. Orlov, Roman G. Khalikov, Ilya S. Darevsky, Sergei A. Ryabov, Andrei V. Barabanov. The Reptiles of Northern Eurasia. Taxonomic Diversity, Distribution, Conservation Status. Zoological Institute, Russian Academy of Sciences. 2006

Torok Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011

Clasele Amphibia si Reptilia. Clubul Herpetologic "Moldavica"

Zsolt Torok. Taxonomia si ecologia populatiilor de soparle (Reptilia: Lacertidae) din Dobrogea de Nord. Teza de doctorat, 2008. Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie

Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Museum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" 2002, Volume 44: 357 - 373

Sorin Geacu. Fauna podisului Dobrogei. Analele Universitatii Bucuresti, Geografie. 2005

Richard Owen. Anatomy of Vertebrates : Fishes and reptiles Vol III. 1866

Richard Owen. Monograph of the Fossil Mammalia of the Mesozoic Formations. 1871

Cadbury Deborah. 1998. The dinosaur hunters: a story of scientific rivalry and the discovery of the prehistoric world.. London,1998.