INTRODUCERE
Este binecunoscut faptul ca justitia se bucura sau ar trebui sa se bucure de deplina
autonomie, de accea consider ca este vital pentru binele general al societatii, ca, atat in mod
individual cat si in mod colectiv, consilierii juridici sa mentina un standard etic foarte ridicat.
Astfel, importanta rolului social al consilierilor juridici ii obliga pe acestia la respectarea unui set de
valori indispensabile profilului moral al profesiunii lor.
Mentionez faptul ca, intr-o societate democratica, intreaga legislatie este obligata sa
satisfaca cerintele etice ale unei societati.
Principala ratiune a necesitatii normarii etice a profesiunii de consilier juridic este o
consecinta a relatiei dintre justitie si stat, relatie cu repercusiuni importante pentru raportul
consilierilor juridici cu subiectii proceselor.
Cerinta de independenta reala a consilierului juridic fata de constrangerile statului, oricat de
juste sau nejuste ar fi ele, si fata de aspiratiile clientului, oricat de rezonabile sau nerezonabile ar fi
ele, pune in discutie responsabilitatea profesionala a consilierilor juridici, angajamentul lor dincolo
de cerintele clar formulate ale competentei lor. Intr-o tara cu un grad inalt de coruptie, pastrarea
acestei independente (in special fata de cei vizati prin instrumentarea dosarelor) reclama eforturi in
plus pentru a face fata tentatiilor si presiunilor de tot felul.
Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale
autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte
persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat si ale celorlalte
entitati interesate in conformitate cu Constitutia si cu legile tarii.
1. RESPONSABILITATI GENEREALE ALE CONSILIERILOR JURIDICI
Majoritatea responsabilitatilor profesionale ale consilierilor juridici sunt prevazute in
normele juridice (coduri sau legi organice).
Consilierul juridic, in exercitarea profesiei, se supune numai Constitutia Romaniei, Legii nr.
514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, Statutului profesiei de
consilier juridic din 6 martie 2004, Codului deontologic al consilierului juridic, Ordinului
Ministerului Afacerilor Interne nr. 107/2017 privind asistenta juridica in M.A.I. si in unitatile,
institutiile si structurile din subordinea acestuia. Deasemenea comportamentul consilierilor juridici
este ghidat atat de constiinta personala cat si de regulile aprobate de comunitatea mai restransa a
colegilor.
Regulile profesionale reprezinta ansamblul normelor de ordin deontologic care, prin
aplicarea dispozitiilor legale si statutare in vigoare, se impun tuturor consilierilor juridici in
exercitarea activitatii lor.
a) Competenta
Principala obligatie, si juridica si etica, este competenta. Ea presupune cunoasterea legilor,
abilitati pentru o buna intelegere si interpretare a actelor juridice. Cea mai importanta cerinta care sa
asigure competenta unui consilier juridic consta in incadrarea cat mai corecta a cazului instrumentat
in legislatia existenta.
b) Confidentialitatea
Principiul confidentialitatii trebuie respectat de toti consilierii juridici.
In opinia mea, violarea confidentialitatii ar aduce prejudicii importante nu numai
instrumentarii corecte a cazului, dar si a imaginii celor implicati, acest principiu este indispensabil
profesionalismului si moralitatii unui consilier juridic.
Totusi, confidentialitatea nu face imposibila orice fel de comunicare. Ea este mai degraba un
principiu care procura motivatia pentru pastrarea secretului, motivatie care poate fi anulata de alte
considerente mai puternice. Asa cum este prevazut in Statutul consilierului juridic, acesta este obligat sa pastreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
Astfel ca, in anumite situatii, accesul la informatie devine el insusi o cerinta etica (de exemplu: cazurile care prezinta un mare grad de periculozitate publica, duc la necesitatea de a cunoaste cat mai complet coordonatele vietii unei personalitati politice s.a.). Insa, o respectare nenuantata a confidentialitatii poate aduce prejudicii responsabilitatii civice a consilierului juridic.
Subliniez faptul ca obiectul confidentialitatii nu este acelasi pentru un notar, un consilier juridic si un magistrat. De pilda, daca unui magistrat nu i se ingaduie sa dezvaluie desfasurarea deliberarii, felul in care isi concepe strategia nu este pentru un consilier juridic un secret obligatoriu.
In contextul celor anterior mentionate, consider ca, cerintele etice ale consilierilor juridici difera in functie de rolul lor profesional.
1. ***Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, actualizata. 2. ***STATUTUL (din 6 martie 2004) profesiei de consilier juridic, actualizat.
3. ***Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 107/2017 privind asistenta juridica in M.A.I. si in unitatile, institutiile si structurile din subordinea acestuia, actualizat.
4. ***Codul deontologic al consilierului juridic din 24.07.2004 (in aplicarea dispozitiilor Legii nr. 514/2003 si a Statutului profesiei de consilier juridic).
Primești eseul în câteva minute,
cu sau fără cont
