Modalități de training (instuire) etică a consilierilor juridici

INTRODUCERE

Este binecunoscut faptul că justiția se bucură sau ar trebui să se bucure de deplină

autonomie, de accea consider că este vital pentru binele general al societății, ca, atât în mod

individual cât și în mod colectiv, consilierii juridici să mențină un standard etic foarte ridicat.

Astfel, importanța rolului social al consilierilor juridici îi obligă pe aceștia la respectarea unui set de

valori indispensabile profilului moral al profesiunii lor.

Menționez faptul că, într-o societate democratică, întreaga legislație este obligată să

satisfacă cerințele etice ale unei societăți.

Principala rațiune a necesității normării etice a profesiunii de consilier juridic este o

consecință a relației dintre justiție și stat, relație cu repercusiuni importante pentru raportul

consilierilor juridici cu subiecții proceselor.

Cerința de independență reală a consilierului juridic față de constrângerile statului, oricât de

juste sau nejuste ar fi ele, și față de aspirațiile clientului, oricât de rezonabile sau nerezonabile ar fi

ele, pune în discuție responsabilitatea profesională a consilierilor juridici, angajamentul lor dincolo

de cerințele clar formulate ale competenței lor. Într-o țară cu un grad înalt de corupție, păstrarea

acestei independențe (în special față de cei vizați prin instrumentarea dosarelor) reclamă eforturi în

plus pentru a face față tentațiilor și presiunilor de tot felul.

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale

autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte

persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat și ale celorlalte

entități interesate în conformitate cu Constituția și cu legile țării.

1. RESPONSABILITĂȚI GENEREALE ALE CONSILIERILOR JURIDICI

Majoritatea responsabilităților profesionale ale consilierilor juridici sunt prevăzute în

normele juridice (coduri sau legi organice).

Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituția României, Legii nr.

514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, Statutului profesiei de

consilier juridic din 6 martie 2004, Codului deontologic al consilierului juridic, Ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 107/2017 privind asistența juridică în M.A.I. și în unitățile,

instituțiile și structurile din subordinea acestuia. Deasemenea comportamentul consilierilor juridici

este ghidat atât de conștiința personală cât și de regulile aprobate de comunitatea mai restrânsă a

colegilor.

Regulile profesionale reprezintă ansamblul normelor de ordin deontologic care, prin

aplicarea dispozitiilor legale și statutare în vigoare, se impun tuturor consilierilor juridici în

exercitarea activității lor.

a) Competența

Principala obligație, și juridică și etică, este competența. Ea presupune cunoașterea legilor,

abilități pentru o bună înțelegere și interpretare a actelor juridice. Cea mai importantă cerință care să

asigure competența unui consilier juridic constă în încadrarea cât mai corectă a cazului instrumentat

în legislația existentă.

b) Confidențialitatea

Principiul confidențialității trebuie respectat de toți consilierii juridici.

În opinia mea, violarea confidențialității ar aduce prejudicii importante nu numai

instrumentării corecte a cazului, dar și a imaginii celor implicați, acest principiu este indispensabil

profesionalismului și moralității unui consilier juridic.

Totuși, confidențialitatea nu face imposibilă orice fel de comunicare. Ea este mai degrabă un

principiu care procură motivația pentru păstrarea secretului, motivație care poate fi anulată de alte

considerente mai puternice. Așa cum este prevăzut în Statutul consilierului juridic, acesta este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

Astfel că, în anumite situații, accesul la informație devine el însuși o cerință etică (de exemplu: cazurile care prezintă un mare grad de periculozitate publică, duc la necesitatea de a cunoaște cât mai complet coordonatele vieții unei personalități politice ș.a.). Însă, o respectare nenuanțată a confidențialității poate aduce prejudicii responsabilității civice a consilierului juridic.

Subliniez faptul că obiectul confidențialității nu este același pentru un notar, un consilier juridic și un magistrat. De pildă, dacă unui magistrat nu i se îngăduie să dezvăluie desfășurarea deliberării, felul în care își concepe strategia nu este pentru un consilier juridic un secret obligatoriu.

În contextul celor anterior menționate, consider că, cerințele etice ale consilierilor juridici diferă în funcție de rolul lor profesional.

1. ***Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, actualizată. 2. ***STATUTUL (din 6 martie 2004) profesiei de consilier juridic, actualizat.

3. ***Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 107/2017 privind asistența juridică în M.A.I. și în unitățile, instituțiile și structurile din subordinea acestuia, actualizat.

4. ***Codul deontologic al consilierului juridic din 24.07.2004 (în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 514/2003 și a Statutului profesiei de consilier juridic).