Proiect, programe, politici

Proiectul reprezinta un grup de activitati interconditionate desfasurate intr-o maniera organizata, cu un punct de plecare si un punct final bine definite, in vederea realizarii unor rezultate specifice dorite pentru a satisface o serie de obiective clar definite. Un proiect este primul nivel al subdiviziei unui program si in cele mai multe situatii contine un numar de subproiecte

Bugetul unui proiect reprezinta o imagine in care sunt reprezentate costurile necesare derularii activitatilor din cadrul proiectului si, deopotriva, veniturile estimative, necesare pentru acoperirea costurilor respective.

Cu alte cuvinte, bugetul se compune din doua parti:

- Bugetul de cheltuieli

- Bugetul de venituri

In etapa elaborarii elementelor esentiale ale planului de proiect trebuie stabilit bugetul de cheltuieli. Abia in urma cercetarii pietei finantatorilor si stabilirea potentialilor finantatori ai proiectului, se poate realiza si bugetul de venituri care impreuna cu cel de cheltuieli, trebuie trimis finantatorului/finantatorilor caruia/carora dorim sa ne adresam. Bugetul de cheltuieli poate fi privit ca fiind transpunerea activitatilor din cadrul proiectului in cifre. Daca luam drept valabila aceasta afirmatie, trebuie sa ne fie clar faptul ca, pentru intocmirea bugetului de cheltuieli trebuie sa plecam de la estimarea resurselor necesare derularii fiecarei activitati in parte, in aceasta operatiune trebuind sa cuprindem si activitatile din procesul de evaluare.

In general, toate categoriile de cheltuieli ce trebuie acoperite de catre organizatiile neguvernamentale in cadrul priectelor pot fi impartite in doua grupe: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe pot fi urmatoarele:

- Salariile personalului care lucreaza pentru proiectul respectiv;

- Cheltuielile cu publicatiile ce se tiparesc in cadrul procesului;

- Cheltuielile de deplasare (transport, cazare, diurna);

- Cheltuielile cu echipamentul si consumabilele (pentru achizitionare sau utilizare);

- Inchirierea de spatii necesare derularii unor activitati din cadrul proiectului;

- Cheltuieli cu comunicatiile;

Cheltuielile indirecte pot fi:

- Salariile personalului administrativ sau procente din acesta (este vorba de persoanele care nu lucreaza nemijlocit in cadrul proiectului, dar care prin munca depusa, contribuie, in mod indirect, la bunul mers al proiectului: directorul executiv, contabilul, secretara, soferul etc.);

- Chiria sediului in care solicitantul isi desfasoara activitatea sau un procent din aceasta;

- Intretinerea;

- Comisioanele bancare.

Finantarile pot fi:

1. Rambursabile - credite si imprumuturi prin banci

2. Nerambursabile - oferite de Uniunea Europeana (programe), alte organisme internationale, guvernele statelor membre UE, investitori - companii multinationale, fundatii. Fondurile nerambursabile (granturi) sunt bani care se obtin fara obligatia de a-i restitui institutiei finantatoare.

Finantarile nerambursabile din Uniunea Europeana necesita un efort financiar si din partea solicitantului, numita cofinantare. Cofinantarea difera de la un program la altul (de exemplu la Programul SAPARD - 50% contributie privata, iar 50% contributie publica din care 75% UE si 25% cofinantare nationala ; la Programul PHARE 30%), poate fi si in natura pentru societatile mici sau parteneri ONG-uri. Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei, guvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institutii financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala), bancile active in Romania, fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: Fundatia "Soros"), mari corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola).Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire unui scop anume.

Pachetul informativ contine:

A.Ghidul programului (ghidul solicitantului);

B.Formularul cererii de finantare;

C.Formularele documentelor anexe, care pot diferi functie de finantator si programul de finantare: modelul de buget al proiectului (uneori inclus in corpul cererii de finantare), matricea logica a proiectului, modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, modelul de CV acceptat pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurne, modelul contractului care urmeaza sa fie incheiat intre finantator si organizatiile castigatoare ale licitatiei de proiecte, anuntul de lansare a programului de finantare etc.

Matricea Cadru Logic este un instrument de structurare a unui proiect care prezinta un set de concepte corelate si care:

- faciliteaza elaborarea unui Program/Proiect coerent si realist

- functioneaza ca un ghid pentru gestionarea si implementarea programului/ proiectului;

- construieste structura de informatii necesara pentru monitorizarea si evaluarea rezultatelor programului/proiectului.

Matricea cadru logic sintetizeaza intr-un tabel cu patru coloane si patru randuri, toate aspectele esentiale ale elaborarii programului/proiectului. Cele patru coloane ale matricei cadru logice a programului/proiectului sunt:

1. Coloana de obiective, rezultate, activitati

2. Indicatori de masurare a realizarii obiectivelor si rezultatelor

3. Mijloace de verificare (a indicatorilor)

4. Presupuneri (pentru implementarea activitatilor si realizarea rezultatelor).

Programele sunt un complex de obiective, politici, proceduri, reguli, sarcini repartizate, pasi de facut, resurse de utilizat si alte elemente necesare efecutuarii unei actiuni date.

In prezent, patru Fonduri Structurale permit Uniunii Europene sa ofere asistenta financiara nerambursabila pentru a rezolva problemele structurale economice si sociale. Cele patru Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Acestea sunt:

1.Fondul European de Dezvoltare Regionala

2. Fondul Social European

3.Sectiunea de Orientare a Fondului European de Garantare si Orientare pentru Agricultura

4.Instrumentul Financiar de Orientare in domeniul Pescuitului, Fondul de Coeziune.

Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht in 1992 pentru a furniza contributia financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor trans-europene de infrastructura de transport.

Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus "programul de convergenta" si al caror PIB pe locuitor este sub 90% din media Comunitatii. In prezent acopera Spania, Grecia, Irlanda si Portugalia. Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu co finanteaza programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, in acord cu Statul Membru beneficiar, in timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare.

Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeaza obiectivele Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013, prin intermediul unor interventii specifice

Programe operationale sunt obiectivul "convergenta":