Statistică teoretică și economică

Termenul de statistica, precum si primele formulari ale unui concept de statistica

a fost utilizat de filozoful german Gottfried Achewall (1719-1772) in anul 1749.

Termenul de statistica a fost popularizat in vestul Europei de catre englezul John

Sinclair (1754-1835) in perioada 1790-1800.

Insa, modul statistic de gandire si abordare a fenomenelor isi are originea in cele

mai vechi timpuri. Istoria consemneaza operatii de numarare a populatiei, de masurare a

terenurilor sau a altor resurse la popoarele antice, de exemplu la egipteni intre 2778-2160

i.H. si chinezi in jurul anului 2300 i.H.

Etimologic, statistica isi are originea in latinescul "status" cu sensul de stare sau

situatie, precum si in termenul italian "stato" cu intelesul de stat.

Termenul, in intelesul original al sau, a insemnat numararea si socotirea (in sens

de calculare) in activitatile cerute de dezvoltarea societatii la acel moment.

Intr-un sens larg, statistica reprezinta un set de metode si tehnici pentru obtinerea,

organizarea, agregarea, prezentarea, interpretarea si analiza activitatilor cuantificabile

(numarabile). Statistica cerceteaza aspectul cantitativ (numeric) al fenomenelor si

proceselor strict determinate in timp si spatiu. Aceste fenomene si procese se manifesta

aparent ca fiind intamplatoare si independente, insa, in realitate, au esente comune, sunt

fenomene sau procese de tip colectiv (de masa).

Cercetand fiecare manifestare se pot afla o serie de trasaturi ale acesteia, care insa

nu intotdeauna sunt specifice pentru intregul fenomen. Pentru a le putea desprinde trebuie

cercetata intreaga masa (colectivitate) a acestor manifestari, inlaturandu-se treptat ceea

ce este neesential, intamplator.

Fenomenele din acesta categorie se numesc fenomene de tip colectiv sau

fenomene de masa, intrucat cunoasterea legilor care le guverneaza presupune cercetarea

intregului ansamblu de manifestari individuale.

Legea statistica apare ca rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, ca o

necesitate care isi croieste drum printr-un numar mare de manifestari aparent

intamplatoare.

Obiectul de studiu al statisticii il formeaza fenomenele din domeniul vietii sociale,

precum si interdependenta dintre acestea si conditiile meteriale in care se produc.

Statistica teoretica si economica

Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarilor

calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunii legilor statisticii

care se manifesta in conditii concrete, variabile in timp si spatiu.

Functie de domeniul de cercetare aceste fenomene de tip colectiv prezinta

anumite particularitati care duc la diferentierea metodelor de cercetare.

Astfel, statistica se diferentiaza in:

- statistica teoretica sau teoria statisticii, care are ca obiect de studiu dezvoltarea

procedeelor si metodelor de abordare si analiza statistica a fenomenelor socialeconomice;

- statistica aplicata sau statistica de ramura, in care se face particularizarea si

adaptarea procedeelor si metodelor la specificul domeniului cercetat (statistica

comertului exterior, statistica economica, statistica industriala etc.)

De asemenea, statistica se imparte, din punct de vedere al scopului urmarit in sensul

caracterizarii unei populatii sau a unei subpopulatii cu extinderea concluziilor asupra

intregii populatii, in:

- statistica descriptiva;

- statistica inferentiala.

Termenul de statistica descriptiva a fost introdus pentru prima data de G.T. Fechner

(1801-1877) in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Termenul german folosit

"kollektiv-masslehre" este foarte semnificativ dar, din pacate, prea lung. Statistica

descriptive presupune utilizarea metodelor pentru organizarea, agregarea si descrierea

unei multimi de date.

Statistica inferentiala reprezinta un important instrument de analiza utilizat in

procesul de luare a deciziilor. Premisa de baza a statisticii inferentiale este foarte simpla.

Ea face trecerea de la statistica descriptiva a unui esantion (subpopulatie) la descrierea

intregii mase care caracterizeaza fenomenul respective (populatie). Cu alte cuvinte,

statistica inferentiala presupune metode pentru inferenta asupra populatiei generale avand

la baza informatii ale esantionului desprins din colectivitatea generala. Una dintre

utilizarile imediate ale statisticii inferentiale este previziunea economico-sociala.

Rolul statisticii la nivel microeconomic si macroeconomic se caracterizeaza in:

- cunoasterea situatiei problematice; statistica contribuind la colectarea de

date; clasificarea datelor; prelucrarea sub forma de serii, tabele, grafice,

estimarea parametrilor; analiza rezultatelor;

- evaluarea de variante de decizie: modelare statistica,; testarea modulelor;

formularea de ipoteze; verificarea ipotezelor si previziunea statistica;

- formularea deciziei sau alegerea variantei optime: analiza comparativa

asupra variantelor; precizarea variantei de decizie prin masuri cantitative;

- controlul aplicarii deciziei si verificarea rezultatelor.

In conceptia actuala a stiintei, statistica poate fi considerata ca o disciplina de

granita care prin metodele sale asigura cercetarilor stiintifice un caracter interdisciplinar.

Aparitia unor stiinte ca cibernetica, informatica, teoria sistemelor, nu numai ca au acelasi

domeniu de investigatie ca si statistica, dar au impulsionat folosirea din ce in ce mai mult

a metodei statistice.

Organizarea activitatii de statistica in Romania revine in present Institutului

National de Statistica. Acest organism are sarcina principala de a elabora informatia

statistica necesara caracterizarii fenomenelor si proceselor economice si sociale la nivel

Statistica teoretica si economica

microeconomic si macroeconomic. Rezultatele activitatii Institutului National de

Statistica se regasesc in principal in publicatii oficiale cu caracter periodic cum sunt:

"Buletin de Informare", "Anuarul Statistic al Romaniei" etc.

Statistica teoretica si economica

Conf.univ.dr.Liviu Stelian BEGU; Lect.univ.drd.Erika TUSA

Cuprinsul cartii:

Cap.1.Istoricul si rolul statisticii

1.1. Notiuni fundamentale folosite in statistica

Cap.2. Cercetarea statistica

2.1. Observarea statistica

2.2. Prelucrarea statistica

2.3. Prezentarea statistica

Cap.3. Indicatorii statistici

3.1. Marimile relative

3.2. Marimile medii

Cap.4. Analiza statistica a seriilor de repartitie

4.1. Particularitatile seriilor de repartitie

4.2. Sistemul de indicatori pentru caracterizarea unei repartitii

4.3. Indicatorii variatiei intr-o colectivitate impartita pe grupe

4.4. Media si dispersia unei variabile alternative

4.5. Indicatorii statistici ai unei serii de atribute

Cap.5. Cercetarea selectiva

5.1. Procedee de selectie

5.2. Reprezentativitatea esantionului

5.3. Calculul indicatorilor de selectie si extinderea rezultatelor

Cap.6. Analiza statistica a legaturilor dintre variabile

6.1. Tipologia legaturilor statistice

6.2. Metoda regresiei

6.3. Metoda corelatiei parametrice si neparametrice

Cap.7. Serii cronologice

7.1. Componentele unei serii cronologice

7.2. Indicatorii statistici pentru prelucrarea seriilor cronologice

7.3. Particularitatile prelucrarii seriilor cronologice de momente

7.4. Ajustarea seriilor cronologice

7.5. Calculul sezonalitatii

Cap.8. Serii teritoriale

8.1. Indicatori statistici ai seriilor teritoriale

8.2. Extrapolarea in profil territorial

8.3. Ierarhizarea multicriteriala a unitatilor administrativ-teritoriale

8.4. Indicii sintetici pentru caracterizarea unitatilor administrative-teritoriale

Cap.9. Indicii statistici

9.1. Clasificarea indicilor

9.2. Probleme metodologice ale indicilor de grup

9.3. Descompunerea pe factori de influenta a variatiei unui fenomen complex folosind metoda indicilor

9.4. Indicii calculati ca medie a indicilor individuali

9.5. Indici calculati ca raport a doua medii

9.6. Indicii teritoriali.

Cap.10. Locul macroeconomiei in stiinta economica

10.1. Necesitatea masurarii agregatelor macroeconomice. Rolul statisticii macroeconomice.

10.2. Circuitul economic

10.3. delimitari importante in calculele indicatorilor macroeconomici de rezultate

10.4. Tabelul INPUT-OUTPUT

Cap.11. Statistica rezultatelor macroeconomice

11.1. Definire, particularitati si structura Sistemului Conturilor Nationale (SCN)

11.2. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate

11.3. Indici de preturi utilizati in statistica macroeconomica

11.4. Comparabilitatea internationala a indicatorilor macroeconomici de rezultate

Cap.12. Populatia si resursele de munca

12.1. Metodologia de calcul a resurselor de munca

12.2. Indicatori ai numarului si structurii fortei de munca

12.3. Masurarea gradului de neocupare a fortei de munca (somajul si rata somajului)

12.4. Indicatorii eficientei utilizarii fortei de munca.

Cap.13. Indicatorii statistici ai avutiei nationale

13.1. Indicatorii statistici ai fondurilor fixe

13.2. Indicatorii stocurilor materiale

13.3. Indicatorii eficientei mijloacelor materiale circulante

13.4. Indicatorii altor elemente ale avutiei nationale.

13.5.Indicatorii rela tiilor economice internationale

Bibliografie

Anexe